Peste opt miliarde de lei vechi, atât a plătit municipalitatea brăileană, în 2009, pentru gestionarea situaţiei câinilor maidanezi. Mai exact, 813.438 lei noi au intrat în contul Asociaţiei pentru Protecţia Animalelor şi Mediului "Horez", proprietarul adăpostului de câini de la Lacu Sărat. După cum se ştie, APAM "Horez", denumită aşa după şeful său, Vasile Horez, are contract cu Primăria Brăila pentru prinderea câinilor fără stăpân şi găzduirea lor în adăpostul de la Lacu Sărat. Contractul a fost semnat în septembrie 2006, pe timpul mandatului de primar al lui Constantin Cibu şi expiră în septembrie, anul acesta. Tarifele percepute de APAM "Horez" pentru serviciul de ecarisaj sunt următoarele: 25 lei per cap de câine capturat; 3,5 lei pentru examinarea clinică a fiecărui exemplar adus în adăpost; 3,8 lei pe zi pentru fiecare exemplar ţinut în adăpost. Totodată, asociaţia lui Vasile Horez are datoria să colecteze cadavrele de patrupede de pe domeniul public, activitate plătită cu 25 lei per exemplar. Neutralizarea cadavrelor este tarifată cu 2,5 lei. Pentru operaţiunea de euthanasiere se percepe suma de 3,7 lei per exemplar. Vasile Horez susţine, însă, că de când a intrat în vigoare noua lege de protecţie a animalelor, câinii aduşi în adăpostul său nu mai sunt omorâţi decât dacă prezintă semne de boală sau sunt agresivi. Cert este că suma de 813.438 lei aferentă anului 2009 a fost calculată pentru un număr de circa 2.300 de câini care au ajuns în stabilimentul de lângă satul Lacu Sărat. La începutul acestei luni, în adăpost se mai aflau doar aproximativ 200 de patrupede. "Unii au murit de bătrâneţe, alţii s-au îmbolnăvit şi a trebuit să-i euthanasiem, totuşi", ne-a explicat Vasile Horez. Acesta afirmă că adăpostul gestionat de el este printre cele mai bune din România. Mândru de investiţiile realizate acolo, Horez a făcut o sfeştanie, pe 16 ianuarie, chemând un preot să aghezmuiască ţarcurile amenajate pentru câini.
Horez a chemat un preot pentru a-şi sfinţi adăpostul de pe urma căruia a câştigat opt miliarde de lei anul trecut
Şi muşcaţi, şi cu banii luaţi
Pusă în balanţă cu eficienţa activităţii de ecarisare prestată de APAM "Horez", suma de opt miliarde de lei vechi plătită din banii contribuabililor pare exagerat de mare. Asta în contextul în care numărul câinilor de pe domeniul public continuă să crească, ca şi numărul victimelor făcute în rândul trecătorilor de către dulăii agresivi. În urmă cu circa două săptămâni, ziarul nostru a prezentat situaţia unei brăilence atacate de o haită de maidanezi, în zona Catedralei din Bariera Călăraşilor. În ciuda asigurărilor primite de la Primărie şi de la APAM "Horez", că animalele vor fi capturate şi duse la adăpostul de la Lacu Sărat, nici până la ora actuală nu s-a rezolvat problema. Ieri, brăileanul Ioan Ţone ne-a contactat la redacţie, pentru a ne sesiza faptul că a fost atacat în aceeaşi zonă, de circa zece câini. "Vineri, 22 ianuarie, în jurul orei 20.00, coborâsem să iau o apă minerală de la chioşc. În spatele blocului 20B, o femeie dădea de mâncare câtorva câini. Erau vreo trei exemplare, care au început să latre când m-am apropiat. Lătratul lor a întărâtat şi alţi dulăi care stăteau pe sub maşini. M-am pomenit înconjurat de vreo zece câini extrem de agresivi, iar femeia care îi hrănea, în loc să încerce să mă ajute, a intrat în bloc. M-au muşcat rău de un picior şi mi-au sfâşiat cojocul. Norocul meu a fost că purtam un cojoc mai lung, că altfel puteam fi muşcat mult mai rău. Mi-e că reuşeau să mă doboare şi cine ştie dacă aş fi mai scăpat viu din colţii lor. Primăria ar trebui să ia măsuri cu aceşti câini, că nu se mai poate continua aşa. Până şi la Spitalul de Boli Infecţioase, unde m-am dus pentru tratament după ce am fost muşcat, erau, chiar în faţa uşii, doi câini destul de mari. Mi-a fost frică să trec pe lângă ei, aproape că am renunţat să mai intru. Am intrat abia după ce o asistentă şi-a făcut apariţia, culmea, ca să le dea de mâncare celor doi câini. Când i-am spus că nu e normal să-i ţină exact acolo, în uşa spitalului, mi-a răspuns că sunt şi ei două suflete şi că nu fac rău nimănui. Nu prea sunt de acord cu atitudinea asta, din moment ce am ajuns la spital din cauza unor astfel de «suflete nevinovate». Medicul de acolo mi-a spus că în numai o săptămână, a avut opt cazuri de persoane muşcate de câinii de lângă Catedrală, unele mult mai grav decât mine", ne-a povestit, indignat, Ioan Ţone.
Brăileanul Ioan Ţone s-a ales cu muşcături şi cu cojocul hărtănit, după ce a fost atacat de zece maidanezi, în zona Catedralei
Soluţie pe placul iubitorilor de câini: sterilizarea
Dacă unii brăileni nu mai suportă prezenţa masivă a câinilor pe domeniul public, alţii se opun categoric oricărei forme de îndepărtare a lor. Astfel, dacă înainte de apariţia noii legislaţii contestau vehement euthanasierea animalelor, acum nu sunt de acord nici cu strângerea într-un adăpost special. Extrem de virulenţi în atitudine şi declaraţii, iubitorii de animale au reuşit să-şi impună punctul de vedere în faţa Primăriei Brăila, după ce au participat la două întâlniri cu primarul Aurel Simionescu şi viceprimarul Doiniţa Ciocan. Întâlnirile au fost precedate, însă, de numeroase procese, pe care iubitorii de animale le-au deschis atât împotriva Primăriei Brăila cât şi împotriva APAM "Horez". Principala acuzaţie formulată de petenţi a fost că, prin colaborarea dintre administraţia publică şi asociaţia lui Vasile Horez, se cheltuie oneros banii publici.
Până acum, Justiţia nu le-a dat câştig de cauză iubitorilor de animale, aşa că aceştia par a fi adoptat altă strategie. Prima întrevedere dintre aceştia şi reprezentanţii administraţiei locale a avut loc în luna decembrie. Atunci, edilii le-au cerut iubitorilor de animale să se asocieze într-o formă recunoscută juridic, pentru a putea colabora la nivel instituţional cu Primăria, în vederea sterilizării câinilor fără stăpân. Până la următoarea întâlnire, programată pentru 22 ianuarie, asociaţia ar fi trebuit să fie deja înfiinţată, astfel încât activitatea de sterilizare a maidanezilor să înceapă cât mai curând. Cei 23 de iubitori de animale sosiţi la Primărie au anunţat, însă, că n-au reuşit să se asocieze, aşa că s-au purtat, iarăşi, doar discuţii de principiu, despre felul cum ar trebui acţionat mai departe. Astfel, după cum ne-a informat viceprimarul Doiniţa Ciocan, s-a convenit, încă o dată, cu iubitorii de animale să se înceapă o campanie masivă de sterilizare şi crotaliere a câinilor. De aceasta ar trebui să se ocupe voluntarii viitoarei asociaţii a iubitorilor de animale, rolul Primăriei constând în facilitarea accesului la cabinetele medicilor veterinari de pe raza muncipiului, precum şi în informarea cetăţenilor cu privire la necesitatea sterilizării câinilor. Chiar dacă, în timpul întâlnirii, s-a cerut cu insistenţă renunţarea la contractul dintre Primărie şi APAM "Horez", edilii au explicat că acest lucru nu este posibil. "Contractul este valabil până în luna septembrie a acestui an. După ce expiră, se va organiza o licitaţie pentru atribuirea serviciului de ecarisaj şi vor fi libere să participe toate asociaţiile interesate", ne-a declarat viceprimarul Doiniţa Ciocan.
Chiar dacă nu renunţă la serviciile lui Vasile Horez, Primăria le-a făcut o concesie majoră iubitorilor de animale. Conform viceprimarului Ciocan, APAM "Horez" a primit dispoziţie scrisă să nu mai captureze câini de pe domeniul public decât atunci când există solicitări în scris de la cetăţeni, referitoare la animale bolnave sau agresive. "Această dispoziţie ar fi trebuit aplicată din momentul când începeam campania de sterilizare. Am pus-o totuşi în practică, deja, deoarece sperăm ca iubitorii de animale să se organizeze cât mai rapid, pentru a putea începe ce ne-am propus", ne-a declarat Doiniţa Ciocan.
Se întâmplă, însă, că nici atunci când se confruntă cu câini extrem de agresivi cetăţenii nu au cui să se adreseze. Ioan Ţone, brăileanul despre care am relatat mai sus, ne-a declarat că, după ce a fost muşcat, a încercat să facă o reclamaţie la Primărie. "Cei de acolo m-au îndrumat la sediul APAM «Horez», de pe Str. Împăratul Traian, unde am găsit uşa închisă, fără un program de lucru afişat", ne-a spus Ţone, unul dintre mulţii brăileni care au avut de-a face, în ultima perioadă, cu colţii câinilor maidanezi.
