De la peste 100 de metri înălţime, din cabina unui avion ultrauşor, Brăila arată decent, atât timp cât nu eşti foarte atent la detalii. Unul dintre amănuntele capabile să afecteze într-un mod cât se poate de nefericit tabloul spaţial al Brăilei ţine de gunoaiele care zac într-o mulţime de grămezi ce înconjoară oraşul dintr-o parte în alta. Pe vadurile dinspre ieşirea spre Galaţi zac mormane de gunoaie, la marginea Chercei sunt gunoaie, lângă Lacu Dulce sunt gunoaie. Din fericire, dacă se poate spune aşa, cele din oraş, de pe la diverse colţuri de stradă, nu se văd, fiindcă sunt mascate de coroanele pomilor. Dar cele de la margine aruncă în jenant impresia pe care şi-o face privitorul din avion despre gradul de civilizaţie al oraşului nostru. Iar după 16 iulie, când Uniunea Europeană va începe să amendeze România pentru toate depozitele de deşeuri neautorizate, Brăila va fi, probabil, campioană la sancţiuni. Fiindcă UE ne monitorizează din satelit şi, chiar dacă autorităţile locale se laudă că au rezolvat problema, fiindcă deşeurile din municipiu se duc la groapa ecologică de la Muchea, este foarte posibil ca toate aceste halde de gunoi neautorizate să atragă amenzi cu nemiluita. 
De sus, şi viaţa economică a Brăilei se vede într-un anume fel, mai desluşit, parcă, decât de la nivelul solului. Halele înroşite de rugină, unele abandonate, altele demolate deja, ale fostei fabrici de excavatoare "Progresul" dau de înţeles că aceasta nu mai e ce a fost odată. Aceeaşi imagine este oferită şi de ceea ce a fost cândva "Pal" SA, iar fostul Combinat de la Chiscani dezolează privirea cu masa sa amorfă de clădiri ieşite din uz şi părăsite. Singura întreprindere din timpul comunismului care pare a fi ieşit cu bine din tranziţia spre capitalism este Şantierul Naval. Vapoarele abia construite, cu vopseaua lor proaspătă şi strălucitoare, au darul de a înfrumuseţa imaginea de ansamblu a Brăilei privite de sus. Şi mai noua fabrică de preparate din carne şi băuturi spirtoase "Marex", ce se dezvăluie printre copacii pădurii Stejaru, demonstrează că viaţa economică a oraşului nostru încearcă să prindă vigoare.
Verdele copacilor salvează imaginea de ansamblu
Văzut de lângă nori, oraşul nostru are, totuşi, şi părţi frumoase. Ies în evidenţă arborii împrăştiaţi puzderie pe străzi sau adunaţi laolaltă în cele două parcuri, Monument şi Grădina Mare. Plopii care ne supără atât de tare în această perioadă a anului, cu puful ce invadează atmosfera, capătă de sus o imagine patriarhală, încadrând suveran clădirile cu alura lor impunătoare. Străzile din zona centrală, de la Griviţei până la B-dul Cuza, se arcuiesc într-o formă bine studiată, ca nişte paranteze care încadrează centrul vechi, desenate din acoperişuri de clădiri şi coroane verzi de copaci. Rondoul Barierei Călăraşilor, dominat de noua catedrală are un aspect curăţel, deşi parcă arhitectura blocurilor construite în ultimii ani ai regimului comunist nu prea tinde să iasă în evidenţă cu ceva deosebit. Mai frumoasă pare zona Falezei, începând de la cele trei blocuri hexagonale şi continuând, în ordine, cu Esplanada, Palatul Administrativ, apoi Moara Violatos, noul sediu al Căpităniei şi, în fine, fostul sediu al Căpităniei, ce marchează foarte bine, ca reper vizual, ceea ce a fost cândva gara fluvială a Brăilei. Se remarcă plăcut, din aer, arhitectura stilistică a Pieţei Traian şi rondoul recent reabilitat al Pieţei Poligon, iar turla suflată cu aur a Bisericii Lipoveneşti adaugă o notă de prospeţime clădirilor îmbătrânite şi nerenovate din centrul vechi, al căror înveliş din tablă îşi trădează povara anilor în desele pete de rugină.
Spre periferie, blocurile sunt aliniate riguros, pe alei trasate drept, parcă la riglă. De sus nu se văd faţadele destul de insipide, imaginea fiind completată în mod fericit, şi de această dată, de verdele crud al copacilor.
În cartierele de case, rigurozitatea arhitecturală dispare, lăsând loc unui puzzle destul de încurcat, ce amestecă vilele nou construite, adăpostite sub acoperişuri roşii sau albastre, cu locuinţe mai vechi, terne, chiar dărăpănate pe alocuri. E o vedere în ansamblu a Brăilei de azi, locuite de oameni care au reuşit să răzbească, într-un fel sau altul, prin iureşul capitalismului, şi oameni depăşiţi de timp, care par blocaţi, material şi spiritual, în comunismul scăpătat al anilor '80.
Zboruri de agrement şi lecţii de pilotaj cu "Aerial Club"
Zborurile de agrement deasupra Brăilei sunt acum accesibile oricui, contra unui tarif de 100 euro pe oră. Brăilenii interesaţi se pot adresa aerodromului privat inaugurat recent de "Aerial Club", lângă Vădeni. Plimbările se fac cu avioane ultrauşoare, la manşa cărora se află piloţi experimentaţi, cu mii de ore de zbor la activ. Reporterul nostru l-a avut alături pe Toader Mircea, care a pilotat prima dată un avion în 1974, iar de atunci nu s-a mai putut desprinde de această meserie. Între timp, a ajuns un instructor de zbor respectat de colegii de breaslă. Experienţa sa se cunoaşte din calmul cu care manevrează avionul şi din încrederea pe care i-o inspiră pasagerului, în timp ce îi explică parametrii de zbor sau îi dă detalii despre priveliştea de jos, de la câteva sute de metri sub cabină.
"Aerial Club" oferă celor interesaţi lecţii de zbor cu avionul ultrauşor, motoparapanta sau motodeltaplanul. Mai multe detalii se pot afla pe site-ul www.aerial.ro.
