Federaţiile sportive din România prezente la JO de la Soci cu 24 de sportivi s-au bazat în ultimul ciclu olimpic pe un buget provenit aproape în totalitate din subvenţia de la stat, de opt ori mai mic decât cel al echipei de schi a Elveţiei, dintr-un singur an.
La Jocurile Olimpice de iarnă s-au cristalizat două categorii de naţiuni participante: una reprezentată de statele cu tradiţie în domeniu, care îşi asigură o mare parte din venituri din contribuţii provenite din mediul privat, şi un al doilea grup format din ţări precum România, rămase parcă în vechiul bloc socialist, în care statul este principalul finanţator, se arată într-o analiză realizată de Mediafax.
Secretarul general al Federaţiei Română de Bob şi Sanie, Florian ţicu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu mai puţin de 90 la sută din bugetul anual al instituţiei este reprezentat de subvenţia de la stat. "Pentru noi sunt foarte importante fondurile care vin de la minister. În general, sumele de la MTS reprezintă cam 90 la sută din bugetul anual al Federaţiei Române de Bob şi Sanie, aşadar aceşti bani sunt extrem de importanţi pentru activitatea noastră", a declarat ţicu.
Trei federaţii, sponsorizări aproape zero
La ediţia Jocurilor Olimpice de la Soci, România va fi reprezentată de trei federaţii, Federaţia Română de Schi şi Biatlon (nouă sportivi), Federaţia Română de Bob şi Sanie (14 sportivi) şi Federaţia Română de Patinaj (un sportiv). Conform unor calcule realizate de MEDIAFAX, în cei patru ani scurşi de la Jocurile Olimpice de la Vancouver, cele trei federaţii s-au bazat în mare parte pe un buget total de aproximativ 4,3 milioane de euro, bani proveniţi din subvenţii din partea statului. Astfel, Federaţia Română de Bob şi Sanie a încasat în cei patru ani 5,1 milioane de lei (1,13 milioane de euro), Federaţia Română de Schi şi Biatlon 11,6 milioane de lei (2,6 milioane de euro), iar Federaţia Română de Patinaj a primit 2,75 milioane de lei (0,6 milioane de euro) în trei ani, în 2013 fondurile de la minister fiind blocate din cauza neregulilor din federaţie.
Secretarul de stat din Ministerul Tineretului şi Sportului, Carmen Tocală, a precizat pentru MEDIAFAX că sponsorizărle lipsesc în acest domeniu, din cauza faptului că România nu organizează competiţii de anvergură. "Bugetul unei ramuri de sport se socoteşte aşa: suma acordată de stat (n.r. - de MTS federaţiilor), suma dată prin MTS către COSR, bugetul dat de noi (n.r. - MTS) către cluburile sportive care au ramuri de specialitate, bugetul către direcţiile judeţene (- n.r. - dat tot de MTS) şi bugetul pe care îl are administraţia locală către aceste ramuri de sport. În ceea ce priveşte sponsorii, federaţiile sunt private, ţine de dorinţa şi plăcerea românilor de a sponsoriza acea ramură de sport. Dar noi nu am avut până acum nici pârtii de schi, nici trambulină pentru sărituri, nici patinoare, iar numărul de practicanţi a fost foarte mic", a declarat Tocală.
Unde există finanţare, sunt şi rezultate
Multe dintre naţiunile cu tradiţie şi palmares la Jocurile Olimpice de iarnă au găsit însă metode diferite de finanţare, sportivii fiind susţinuţi în principal din fonduri private. Spre exemplu, Federaţia Elveţiană de Schi a avut în sezonul 2012-2013 un buget de 45 de milioane de franci (36,8 milioane de euro), din care doar 1,2 milioane de franci elveţieni (aproape un milion de euro) au reprezentat subvenţii publice, ceea ce înseamnă mai puţin de 3 la sută. Cea mai importantă sumă de care a beneficiat schiul elveţian în sezonul trecut a provenit din publicitate, aproximativ 33 de milioane de franci (circa 27 de milioane de euro).
Cu astfel de fonduri, rezultatele schiul elveţian nu lipsesc, la ultima ediţie a JO, de la Vancouver sportivii din ţara Cantoanelor cucerind şase medalii de aur şi două de bronz.
În contrapartidă, istoria participărilor schiorilor români la Jocurile Olimpice arată că poziţia cea mai importantă ocupată vreodată a fost un loc 5, prin Gheorghe Vilmoş, la ediţia din 1964, de la Innsbruck, în proba individuală de biatlon.
Rămânând la schi, este de menţionat faptul că echipa feminină de sărituri cu schiurile a SUA are un buget anual de 500.000 de dolari, în condiţiile în care această disciplină apare pentru prima dată la Jocurile Olimpice de iarnă anul acesta, la Soci.
Skeleton de împrumut
Franţa, care a cucerit 11 medalii (două de aur, trei de argint şi şase de bronz) la ultima ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă, investeşte şi ea serios în schi, federaţia de specialitate primind anual din partea statului aproximativ patru milioane de euro. De menţionat faptul că Federaţia Franceză de Schi beneficiază de cea mai mare sumă dintre toate asociaţiile sportive franceze, datorită faptului că are cel mai mare număr de sportivi legitimaţi.
Federaţia Sporturilor de Iarnă din Franţa, care reuneşte celelalte discipline prezente la JO, primeşte anual o sumă de doar două milioane de euro.
În schimb Federaţia italiană a Sporturilor de Iarnă a avut un buget imens în anul 2011, an postolimpic, de peste 20 de milioane de euro, dintre care şase milioane primiţi de la Comitetul Olimpic Italian (CONI).
Iar pentru a observa nivelul la care se găsesc sporturile de iarnă din România trebuie amintit cazul sportivului Dorin Velicu, care participă la JO de la Soci cu un skeleton împrumutat de la prieteni, după cum a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX, neavând la dispoziţie o sumă de 5.000 de euro pentru achiziţia unuia nou.
