Neintelegerile pe marginea proiectului de reabilitare a strazii Mihai Eminescu au atins cote maxime, singurii care au de suferit, ca de obicei, fiind brailenii care sint nevoiti sa circule in centrul orasului pe o strada napadita de buruieni, rascolita din loc in loc si plina de gunoaie aruncate in gropile ramase in urma desfiintarii jardinierelor de pe mijlocul fostei strazi Regale. In vreme ce directorul muzeului, totodata presedinte al Unitatii de Implementare a Proiectului (UIP) privind reabilitarea intregului centru istoric, spune ca planul initial nu prevede ca str. Mihai Eminescu sa fie circulata si de masini, motiv pentru care nu da "OK" -ul pentru inceperea lucrarilor, primarul Constantin Cibu declara ca accesul autovehiculelor pe acea strada a fost prevazut inca de la inceput in proiect, lucru pe care Cindea il stia inca de cind a fost numit presedinte al UIP, in urma cu 8 luni. Primarul admite ca inversunarea cu care Cindea se opune traficului in zona e legata de faptul ca acest lucru ar putea afecta cladirile din zona, insa spune ca planul a prevazut acest lucru si ca traficul nu va fi unul greu, ci exact acelasi care se deruleaza si acum, in conditii total neadecvate. Totodata, edilul sef a tinut sa ne explice, cu planul in fata, cum ar trebui sa arate strada Mihai Eminescu si de ce argument s-a legat Cindea pentru a nu permite inceperea derularii lucrarilor: "Domnul Cindea a declarat ca nu stiu ce hirtie am semnat eu, ca planul inital nu se va schimba si ca accesul pe acea strada va fi doar pietonal. Eu nu am semnat asa ceva. Nu stiu despre ce vorbeste. Eu nu am dorit decit sa se faca o singura modificare de la planul initial. Acolo parcarile erau prevazute sa se faca longitudinal si eu am zis sa se faca oblice, pentru ca incap mai multe si e si mai simplu pentru soferi. Si pentru asta ar fi trebuit sa se taie din trotuar care e de 6 metri, un pic. Dar, pentru ca nu s-a dorit, am renuntat la asta si am zis sa se faca conform cu planul initial. Ei bine, nu s-a dorit nici asa". Primarul a tinut insa sa sublinieze ca planul initial prevede accesul masinilor in zona. In sprijinul spuselor sale, Cibu a facut publice doua adrese inaintate UIP in 06.11.2007 si, respectiv, in 15.11 .2007. In prima, CLM, in calitate de beneficar local pentru lotul 2 al proiectului de reabilitare a centrului istoric al municipiului, solicita "realizarea lucrarilor de reabilitare a strazii Mihai Eminescu potrivit Proiectului Tehnic care arata ca strazile din zona centrului istoric au rolul de a deservi circulatia auto si circulatia pietonala. In principal este preluat traficul mijlociu si usor si, in mod accidental traficul greu (autotrenuri care alimenteaza cu marfa magazinele comerciale). Totodata, solicitam realizarea a 72 de locuri de parcare prin decupari in trotuar conform documentatiei de executie prezentata in sedinta din data de 23. 10. 2007". Pentru ca nu s-au inteles asupra parcarilor, beneficiarul, adica CLM, revine pe data de 15 noiembrie cu o alta adresa prin care solicita inceperea lucrarilor de reabilitare a strazii Mihai Eminescu "conform proiectului tehnic si a detaliilor de executie initiale, fara modificarile cerute in adresa din 06.11.2007". "Eu i-am zis la ultima sedinta: “Uite, eu renunt la parcarile astea. Nu vreti, nu vreti, dar de ce nu dati drumul la lucrarile celelalte. Apa, canalizare, gaze... Mai e pina la trama stradala... Ei nu, stateau si se uitau la mine. Am zis sa vorbim cu el, sa fie si prefectul de fata, ca sa nu iasa scandal mare. Ca nu vreau sa fac panarama. Dar daca nu intelege... Iar asta cu politica nu o inteleg", a explicat primarul. Reamintim ca, in cursul unei conferinte de presa ce a avut loc ieri, primarul a anuntat ca daca directorul Cindea nu isi revine si nu da unda verde pentru inceperea reabilitarii strazii Mihai Eminescu, atunci va solicita schimbarea lui din functia de presedinte al UIP. In replica, Cindea a declarat ca probabil totul are o conotatie politica: "Sa vad daca domnul primar poate sa ma dea jos asa usor. Nici cu alt presedinte al UIP nu va face ce vrea dumnealui decit daca este omul lui si aproba ce vrea el. Probabil pentru primar e o chestie politica toata asta, dar eu nu fac politica si vreau doar sa se respecte proiectul. Vom vedea daca ma da afara asa simplu".
De altfel, in proiectul tehnic se fac precizari in mai multe locuri despre sistemul rutier al strazii si despre parcari, stabilindu-se clar pozitionarea acestora. Cu toate acestea, Ionel Cindea sustine in continuare ca nu e scris nicaieri clar ca pe strada respectiva se va circula cu masini si ca, probabil, primarul nu stie ce a semnat: "Eu m-am saturat sa discut pe tema asta. Daca era undeva scris clar, nu mai purtam aceasta discutie. Primarul nu stie ce a semnat. Refuz sa mai discut pe acest subiect, ca am si alte probleme mai importante de rezolvat", ne-a declarat, ieri, Cindea.
Proiectul de reabilitare a pornit cu stingul
Precizam ca, inca de la inceput, proiectul de reabilitare a centrului istoric a pornit cu stingul, ambele firme cistigatoare ale licitatiei internationale avind probleme cu proiectantul local, "Prodomus". Daca firma spaniola, "Sedesa" - cea care trebuie sa se ocupe de reabilitarea strazilor incluse in proiect - a ajuns la o intelegere cu beneficiarul si cu proiectantul, nu acelasi lucru s-a intimplat si cu firma portugheza "OPCA", cea care ar fi trebuit sa reabiliteze patru cladiri apartinind CJ Braila, parte a patrimoniului judetean. Asa cum ne-au declarat surse din cadrul proiectului, "OPCA" a solicitat mai multi bani decit prevedea proiectul si nici nu reusise sa se inteleaga in privinta detaliilor tehnice cu proiectantul "Prodomus" asa ca, in cele din urma, s-a renuntat la aceasta parte de proiect.
Amintim ca, in luna noiembrie a anului trecut, consortiul portughez
"OPCA" si firma spaniola "Sedesa", au fost declarate cistigatoare ale licitatiei derulate de catre Ministerul Integrarii, cele doua avind la dispozitie maxim 18 luni pentru a prezenta statului roman toate garantiile. In vreme ce portughezii ar fi trebuit sa incaseze 3,5 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului Brailei - Corp B si C, Casei Memoriale Panait Istrati, Centrului Cultural Nicapetre si Muzeului de Istorie - Sectia de Etnografie, spaniolii ar trebui sa incaseze 6,9 milioane de euro pentru reabilitarea Pietei Traian, Pietei Poligon, Gradinii Mari si a strazilor Imparatul Traian, Gradinii Publice, Mihai Eminescu, Golesti, Oituz, Edmond Nicolau, Danubiului, Belvedere, D. Bolintineanu, Hepites, Ana Aslan, R. Campiniu, Anghel Saligny, Brasoveni, Calea Calarasilor, Galati, B-dul Panait Istrati, str. Mare (Poternei), str. C.A. Rosetti, precum si Faleza Dunarii. Suma finala aprobata pentru intregul proiect era de 10 milioane de euro, din care peste 4 milioane ar fi trebuit asigurate de catre autoritatile locale implicate, CJ respectiv CLM. Avind in vedere ca proiectul ce afecta direct CJ Braila a cazut, singura autoritate implicata direct in ce a mai ramas din proiectul de reabilitare a centrului istoric este CLM Braila.
De altfel, in proiectul tehnic se fac precizari in mai multe locuri despre sistemul rutier al strazii si despre parcari, stabilindu-se clar pozitionarea acestora. Cu toate acestea, Ionel Cindea sustine in continuare ca nu e scris nicaieri clar ca pe strada respectiva se va circula cu masini si ca, probabil, primarul nu stie ce a semnat: "Eu m-am saturat sa discut pe tema asta. Daca era undeva scris clar, nu mai purtam aceasta discutie. Primarul nu stie ce a semnat. Refuz sa mai discut pe acest subiect, ca am si alte probleme mai importante de rezolvat", ne-a declarat, ieri, Cindea.
Proiectul de reabilitare a pornit cu stingul
Precizam ca, inca de la inceput, proiectul de reabilitare a centrului istoric a pornit cu stingul, ambele firme cistigatoare ale licitatiei internationale avind probleme cu proiectantul local, "Prodomus". Daca firma spaniola, "Sedesa" - cea care trebuie sa se ocupe de reabilitarea strazilor incluse in proiect - a ajuns la o intelegere cu beneficiarul si cu proiectantul, nu acelasi lucru s-a intimplat si cu firma portugheza "OPCA", cea care ar fi trebuit sa reabiliteze patru cladiri apartinind CJ Braila, parte a patrimoniului judetean. Asa cum ne-au declarat surse din cadrul proiectului, "OPCA" a solicitat mai multi bani decit prevedea proiectul si nici nu reusise sa se inteleaga in privinta detaliilor tehnice cu proiectantul "Prodomus" asa ca, in cele din urma, s-a renuntat la aceasta parte de proiect.
Amintim ca, in luna noiembrie a anului trecut, consortiul portughez
"OPCA" si firma spaniola "Sedesa", au fost declarate cistigatoare ale licitatiei derulate de catre Ministerul Integrarii, cele doua avind la dispozitie maxim 18 luni pentru a prezenta statului roman toate garantiile. In vreme ce portughezii ar fi trebuit sa incaseze 3,5 milioane de euro pentru reabilitarea Muzeului Brailei - Corp B si C, Casei Memoriale Panait Istrati, Centrului Cultural Nicapetre si Muzeului de Istorie - Sectia de Etnografie, spaniolii ar trebui sa incaseze 6,9 milioane de euro pentru reabilitarea Pietei Traian, Pietei Poligon, Gradinii Mari si a strazilor Imparatul Traian, Gradinii Publice, Mihai Eminescu, Golesti, Oituz, Edmond Nicolau, Danubiului, Belvedere, D. Bolintineanu, Hepites, Ana Aslan, R. Campiniu, Anghel Saligny, Brasoveni, Calea Calarasilor, Galati, B-dul Panait Istrati, str. Mare (Poternei), str. C.A. Rosetti, precum si Faleza Dunarii. Suma finala aprobata pentru intregul proiect era de 10 milioane de euro, din care peste 4 milioane ar fi trebuit asigurate de catre autoritatile locale implicate, CJ respectiv CLM. Avind in vedere ca proiectul ce afecta direct CJ Braila a cazut, singura autoritate implicata direct in ce a mai ramas din proiectul de reabilitare a centrului istoric este CLM Braila.
