Sergiu Diacomatu are 31 de ani, licenţiat în Drept la Academia "Alexandru Ioan Cuza", în prezent masterand în Teoria şi Practica Guvernării la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative. De-a lungul anilor a lucrat la Corpul de Control al Primului Ministru şi la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, unde a fost vicepreşedinte aproape doi ani. În anul 2011 a fondat Fundaţia "Fiii Brăilei", apoi Liga Tineretului Brăilean şi Cluburile Pensionarilor. Este candidat independent la preşedinţia CJ, fiind susţinut de Partidul Poporului Dan Diaconescu şi Alianţa pentru Viitorul Brăilei. Într-un interviu acordat ziarului nostru, Diacomatu vorbeşte despre situaţia conflictuală de la Spitalul Judeţean, despre cum sunt "fugăriţi" investitorii, despre cum va aborda agricultura judeţului, dacă va câştiga alegerile şi multe altele.
- Vă propun să începem cu o situaţie arzătoare: conflictul de la Spitalul Judeţean între sindicatul "Sanitas" şi managerul unităţii spitaliceşti. Dacă aţi fi fost preşedintele CJ, cum aţi fi intervenit în dezamorsarea conflictului de muncă, mai ales că salariaţii au perfectă dreptate în revendicările lor?
- Este destul de dificil să vorbim în aceşti termeni despre o situaţie ipotetică. Dacă aş fi fost preşedintele CJ, în primul rând că nu s-ar fi ajuns aici. Totul a pornit de la modul în care s-au făcut preluarea şi organizarea Spitalului Judeţean, total netransparent şi într-un dispreţ absolut faţă de angajaţi. De la preluarea spitalului de către CJ, actuala echipă managerială nu face decât să pună în operă o aşa-zisă strategie de sănătate care există doar în mintea preşedintelui CJ Brăila, păcălind un întreg consiliu să-i aprobe planul de cheltuire a banului public pentru sănătate în interesul firmelor sale, şi nu în interesul beneficiarilor acestui serviciu vital, adică cetăţenii Brăilei. Şi această strategie s-a rezumat la zugrăveli şi compartimentări, că doar asta ştie să facă firma sa de construcţii, şi achiziţionare de aparatură medicală, aducătoare de comisioane grase, care zace nefolosită pentru că nu s-a ocupat nimeni să trimită cadrele medicale la specializare sau să angajeze oameni care pot manipula această aparatură, cu alte cuvinte punem boul în spatele căruţei. Am auzit că situaţia este atât de tensionată în spital, încât medicii pleacă care încotro. Am ajuns până acolo, încât nimeni nu s-a înscris la concursul pentru postul de la UPU. Au făcut restructurări peste restructurări, haotice, au tăiat salariile celor rămaşi, care au primit sarcini suplimentare, fără să le fie respectat şi dreptul de odihnă. Vă amintiţi bine că în 2010, când salariaţii spitalului au protestat pentru prima dată împotriva acestor măsuri haotice şi orientate către profitul unor privaţi, tensiunile au fost atât de mari, încât jandarmii au ajuns să folosească spray lacrimogen împotriva cadrelor medicale. Unde a fost atunci principalul vinovat de situaţia aceasta? Unde este acum, când salariaţii se revoltă din nou? Gheorghe Bunea Stancu stă ascuns, ca la deszăpezire, când trebuie să dea răspunsuri! Dacă ar fi existat un management corect şi cinstit, oamenilor li s-ar fi spus clar ce au de făcut şi la ce să se aştepte. Cu personal epuizat şi prost plătit, unde e eficienţa actului medical? Ceea ce se întâmplă cu sistemul sanitar local constituie una din priorităţile viitoarei administraţii. Asta ca să nu mai pomenesc de tirada zilnică de injurii la care este supus personalul medical de către acest personaj, care, din fericire, după data de 10 iunie va fi doar o amintire urâtă.
- Printre măsurile pe termen scurt propuse de dumneavoastră se numără asigurarea unui management performant şi profesionist al tuturor spitalelor brăilene, măsură pe care garantaţi că o veţi lua în termen de 6 luni. Explicaţi cum veţi duce la îndeplinire acest obiectiv de larg interes atât pentru salariaţii din spitale, cât şi pentru potenţialii pacienţi.
- Trebuie făcută o evaluare a ceea ce s-a întâmplat până în prezent, astfel încât să ştim de ce anume dispunem cu exactitate, atât din punct de vedere al dotărilor, cât mai ales al personalului. Cum spuneam, e o nebuloasă totală, nu ştim nimic concret cu privire la ce se întâmplă cu unităţile spitaliceşti. Nici dumneavoastră, presa, când îi întrebaţi concret, deşi sunt obligaţi prin lege să vă răspundă, nu primiţi răspunsuri. Nu e normal să ne lăudăm că Brăila are 5 computere tomograf şi brăilenii să nu aibă acces la ele. Să nu poţi răspunde ce secţii funcţionale ai şi câţi pacienţi le trec pragul... Cadrele medicale trebuie specializate să folosească toate echipamentele. De asemenea, trebuie umblat la organigramă, astfel încât să nu mai existe secţii cu personal deficitar. Pentru manageri, trebuie găsită o soluţie de evaluare a perfomanţei şi trebuie introduse criterii noi, adaptate cerinţelor de sănătate la nivel local. Trebuie să corelăm datele statistice cu privire la sănătatea brăilenilor, la ce boli suntem predispuşi, şi alocaţi bani în funcţie de aceste date, nu după ureche, cum se întâmplă. De exemplu, dacă ştii că ai mii de câini comunitari slobozi pentru că serviciul din cadrul primăriei este ineficient şi că anual se prezintă la medic sute de brăileni muşcaţi de câini, este anormal să spui după trei luni că nu îţi ajung banii de vaccin antirabic...
"Administraţia Bunea Stancu şi-a făcut un obicei de a întocmi caiete de sarcini cu condiţii adaptate"
- Care sunt măsurile din programul dumneavoastră care vor putea asigura o concurenţă loială între firme la organizarea licitaţiilor de către Consiliul Judeţean şi care credeţi că sunt manevrele aplicate de administraţia Stancu astfel încât, la acest moment, partenerul predilect de contracte al CJ este firma "Tancrad" din Galaţi?
- Pentru concurenţa loială între firme nu trebuie decât să aplicăm legile în vigoare, să avem voinţă pentru asta. Administraţia Bunea Stancu şi-a făcut un obicei de a întocmi caiete de sarcină cu condiţii adaptate, astfel încât doar firma care trebuia să câştige le putea îndeplini. Să pui în caietul de sarcini condiţii legate de o anumită vechime a utilajelor, când tu ştii din start că cel care trebuie să câştige tocmai ce s-a dotat cu acele utilaje, sau exemplul devenit legendă urbană de acum, referitor la staţia de betoane, cum să calificăm aşa ceva? Sunt instituţii abilitate care s-au exprimat şi ele în acest sens, au fost anulate licitaţii, dar obiceiurile proaste nu au dispărut, pentru că oamenii au rămas aceiaşi. Dacă tot mă întrebaţi de manevre care i-au ţinut departe pe mulţi interesaţi să lucreze la Brăila, vă spun că unii, care aveau tot ce le trebuie să lucreze eficient şi rapid şi aveau şi dotări mai bune, au fost ameninţaţi să nu îndrăznească să se înscrie la licitaţie. Chiar şi oameni de afaceri din Brăila vorbesc public despre această metodă de îndepărtare a firmelor pentru a rămâne agăţate de bugetul Brăilei căpuşele lui Bunea Stancu, fără de care nu şi-ar mai putea plăti nici măcar impozitele pe numeroasele sale proprietăţi. Eu am spus de multe ori... dacă nu suntem în stare nici măcar bugetul nostru să îl ţinem în judeţul nostru şi banii pleacă la Galaţi, cum putem avea pretenţia să reuşim să aducem plus valoare din alte părţi?
- În programul dumneavoastră pe termen mediu şi lung acordaţi o atenţie deosebită agriculturii. Cum veţi încuraja "un proces concertat de constituire a proprietarilor de terenuri şi fermierilor în structuri asociative cu suprafeţe cât mai mari, în vederea rentabilizării producţiei agricole"?
- Dumneavoastră aţi publicat programul meu şi aţi sesizat că insist pe ideea de parteneriat public - privat. Consiliul Judeţean trebuie să devină factor activ în acest proces, să aibă iniţiativa constituirii acestor asociaţii, punându-le la dispoziţie specialiştii în vederea elaborării proiectelor de accesare a banilor europeni, care nu sunt puţini, dar şi garanţii la partea de co-finanţare, fie că vorbim despre fonduri comunitare, fie că vorbim despre împrumuturi bancare la nivel local necesare dotărilor cu utilaje, refacerii sistemului de irigaţii şi producţiei efective. Nu în ultimul rând proprietarilor constituiţi în astfel de asociaţii le vom construi spaţii de depozitare pentru culturile agricole, dacă vor cultiva suprafeţe peste un anumit prag fixat în CJ. Dar despre acest proiect mai pe larg în campanie, pentru că este un proiect ce îmi este foarte drag, funcţionează în Franţa, în Israel, şi poate aduce lucruri extraordinare pentru oamenii din comunităţile rurale.
"Nu e posibil să pretinzi unor firme de anvergură să te ia, pe tine, preşedinte de Consiliu Judeţean, partener de afacere pentru a le da autorizaţiile necesare"
- Care-i planul dumneavoastră de a deschide judeţul pentru investitori serioşi şi crearea de locuri de muncă?
- Investitorii serioşi au fost tot timpul interesaţi de Brăila. Dar de opt ani aşteaptă să se schimbe ceva în mentalitatea celor care iau decizii. Nu e posibil să pretinzi unor firme de anvergură să te ia, pe tine, preşedinte de Consiliu Judeţean, partener de afacere pentru a le da autorizaţiile necesare. Aşa a plecat la Braşov o investiţie unică în România, care presupunea dezasamblarea, la Ianca, a avioanelor date la casat de toate marile companii aviatice, dar şi distrugerea capselor pirotehnice ieşite din garanţie. Imaginaţi-vă numai câţi bani ar fi venit la bugetul Brăilei din această activitate şi câte locuri de muncă sigure pe o perioadă nedeterminată s-ar fi creat. O asemenea afacere aducea cu sine şi alte activităţi mărunte, pe lângă care ar fi trăit liniştiţi toţi localnicii din Ianca pe următorii ani. În concluzie, primul pas îl presupune un act normal: acela de a sta de vorbă cu aceşti oameni şi a nu le cere nimic în schimb. Şi un al doilea pas este acela de a crea facilităţi pentru aceşti oameni, diferenţiat pe volumul investiţiei, dar aici e o discuţie mai elaborată despre care, cu siguranţă, vom mai povesti.
"Progresul vine din ascultarea celorlalţi şi nu din monologuri, injurii şi decizii luate de unul singur"
- Tot în cadrul măsurilor pe termen scurt vorbiţi despre "facilitarea accesului tinerilor absolvenţi în sistem şi profesionalizarea acestora". Concret, cum vreţi să împrospătaţi organigrama CJ şi a instituţiilor din subordine?
- Aici cred că trebuie vorbit despre unii care au împlinit vârsta de pensionare şi despre o atentă supraveghere a procesului de evaluare prin care trece anual fiecare funcţionar în parte. Dacă până acum această evaluare era formală, noua administraţie va lua în serios calificativele obţinute. Se fixează standarde clare cu privire la competenţele pe care trebuie să le aibă un funcţionar public şi dacă nu le îndeplineşte, se scoate postul la concurs, în condiţiile legii. De asemenea, cu precădere compartimentele financiar, juridic şi de strategie trebuie evaluate şi reorganizate în funcţie de rezultatele muncii lor de până acum şi fixate obiective clare, cu termene de aplicare. Putem, totodată, să facem periodic concursuri de proiecte pentru tinerii absolvenţi, cu premii simbolice, pe diferite teme, pentru a-i provoca să gândească, să se simtă implicaţi în actul adminstrativ şi, nu în ultimul rând, să ne dea şi nouă idei bune, pentru că progresul vine din ascultarea celorlalţi şi nu din monologuri, injurii şi decizii luate de unul singur, aşa cum, din păcate, se întâmplă azi în Brăila.
