Legea iniţiată de Uniunea Social Liberală, ce prevede câştigarea mandatelor de parlamentari de către candidaţii cu cele mai multe voturi în colegiile în care participă la alegeri, i-a stârnit şi pe oamenii politici din Brăila. În încercarea de a afla cum privesc aceştia noua realitate politică pe care o aduce proiectul de lege amintit, redactorii "Obiectiv" au stat de vorbă cu politicienii brăileni.
Cătălin Boboc: "USL-ul câştigă în toate condiţiile"
"Este clar un avantaj. Ce să mai vorbim, probabil că, la Brăila, USL va câştiga datorită legii, în acest sens. Numai dacă ne uităm pe rezultatele din 2008 şi vom vedea scorurile partidelor, dând la o parte o marjă de eroare, ne dăm seama că USL-ul câştigă în toate condiţiile. Din acest punct de vedere, e clar că ne este benefică această lege, strict politic vorbind", a spus Cătălin Boboc, preşedintele PNL Brăila. Liberalul a explicat, pe scurt, şi de ce i se pare potrivit un astfel de proiect de lege. "La nivel de reprezentativitate, dacă un primar, care până la urmă este cel mai apropiat de oameni, se alege în modalitatea asta, dacă preşedintele Consiliului Judeţean, oameni care sunt aici şi trăiesc cu noi zi de zi şi de care depinde viaţa noastră de zi cu zi, nu cea la nivel general de strategii naţionale, aşa cum în principiu un Parlament ar trebui să voteze legi care influenţează toată naţiunea, sigur, şi la parlamentare se poate declara acelaşi lucru. Eliminarea pragului electoral e bună pentru că apar diverşi candidaţi în fiecare colegiu, chiar şi cei independenţi în astfel de situaţii, pentru că altfel erau excluşi", a mai completat acesta.
Bunea Stancu: "Cine este primul în colegiu să fie declarat parlamentar"
Tot o părere pozitivă legată de cele amintite mai sus are şi Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele PSD Brăila. "Eu zic că este o lege bună şi n-aş ţine cont de pragul electoral pe partide, aş ţine cont de următorul lucru - cine este primul în colegiul respectiv să fie declarat parlamentar pentru zona respectivă. Pentru că prin asta nu faci altceva decât să respecţi opţiunea electoratului", a declarat Stancu. Acesta a mai explicat imperfecţiunile fostului sistem de vot: "Vă pot da un exemplu - noi, în 2008, am câştigat toate colegiile şi, de exemplu, Dragomir Marian, care a avut aproape de 50%, a pierdut atunci şi s-a dus Cibu. Damian, care a avut 44, 45%, dar nu s-a dus - calculatorul l-a dat câştigător pe Bădălan şi aşa mai departe. Exemplele pot continua, doamna Daniela Bartoş, care a avut 41%, nu s-a dus, s-a dus cel de la PNL şi aşa mai departe...", a mai completat preşedintele PSD Brăila.
Păreri pro şi contra din două perspective diferite
Privitor la subiectul menţionat, nici Doru Damian, consilier local PSD Brăila, nu s-a îndepărtat foarte mult de opiniile colegilor săi din USL. Întrebat dacă vede legea votului uninominat pur ca fiind un avantaj pentru USL, acesta a spus: "Nu este avantajos numai pentru USL, ci prezintă un avantaj pentru toate partidele care ştiu să-şi aleagă candidaţii. Faptul că nu este nici prag electoral permite persoanelor care au un anumit tip de comportament în societate, bine apreciat de către cetăţeni, să acceadă în Parlament, având totodată şi legitimitate", a declarat Damian. Dar Damian a venit şi cu o completare, o sugestie pentru îmbunătăţirea uninominalului într-un singur tur de scrutin: "Eu sper ca în patru ani să avem din nou alegeri în două tururi de scrutin pentru toate demnităţile, pentru că, abia atunci, toţi candidaţii vor avea o legitimitate adevărată", a mai adăugat acesta.
Nu aceeaşi opinie a manifestat şi Constantin Dumitriu, preşedintele filialei brăilene a PDL. "În primul rând, USL-ul arată că nu este consecventă în ceea ce declară şi în intenţiile pe care le are. Prin referendum s-a stabilit clar că Parlamentul trebuie redus la 300 de parlamentari şi votul uninominal pur. E clar că PSD-ul şi PNL-ul au ales numai varianta care le convine, aceea de uninominal pur, şi nu ţin cont de dorinţa pe care a manifestat-o populaţia prin referendum, de a reduce numărul de parlamentari. Partidul Democrat Liberal este de acord cu votul uninominal pur, dar într-o singură condiţie, atunci când se reduce şi numărul de parlamentari la 300. O singură cameră - Parlament unicameral cu 300 de parlamentari!", a spus Dumitriu.
Votul uninominal pur nu sperie "Noua Republică"
Legat de acelaşi subiect am încercat să aflăm un punct de vedere şi din partea reprezentanţilor mişcării "Noua Republică" Brăila. Aceştia au venit cu o abordare diferită a problemei. "După ce ne-am ales în 2008 cu un sistem electoral aberant, care a avut ca menire să introducă în Parlament, pe uşa din dos, politicieni care nu şi-ar fi câştigat colegiile, aceleaşi partide, acum în USL, propun un sistem electoral şi mai prost. Marchizul de Condorcet a analizat sistemele de vot într-un singur tur şi le-a evaluat în funcţie de probabilitatea de a genera învingătorul Condorcet - cel mai bun dintre candidaţi. Sistemul propus, care este în fapt majoritar într-un singur tur, şi nu uninominal pur, cum greşit se vehiculează, are cele mai multe şanse să scoată câştigător candidatul cel mai nereprezentativ", declară Florin Drăgan, din partea "Noua Republică" Brăila. "Cu toate acestea, Noua Republică va fi pregătită în noiembrie pentru orice tip de alegeri vor inventa politicienii români", a mai adăugat sursa citată.
Tot pe această temă şi-a manifestat opinia şi Adrian Vacu, preşedintele Organizaţiei Municipale a PRM Brăila. "Mie, personal, mi se pare o mare tâmpenie, care aduce o atingere gravă în primul rând partidelor politice. În urma acestei legi o să aibă de câştigat doar baronii locali, mafia şi cei care deţin foarte mulţi bani în acest moment. Cu alte cuvinte, din punctul meu de vedere, este o făcătură. Pe scurt, Partidul România Mare nu este de acord cu această măsură şi nici eu, personal"", a declarat PRM-istul.
Opinia independentului: "Îmbrăţişez această soluţie!"
Întrebat în legătură cu adoptarea legii votului uninominal pur, independentul Sergiu Diacomatu, preşedintele Fundaţiei "Fiii Brăilei", a părut extrem de încântat vizavi de cele amintite. "Sunt total de acord şi îmbrăţişez această soluţie - este cât se poate de normală. Este total anormal ca cei clasaţi pe locurile doi sau trei să se regăsească ulterior în forul legislativ al ţării şi mi se pare foarte normal ca cei care se clasează pe primul loc să câştige şi mandatul. Sunt şi voi rămâne un suporter al unei competiţii corecte şi în orice competiţie e normal să câştige locul întâi. Sunt adeptul acestui principiu", a spus Diacomatu.
Scurt istoric al uninominalului românesc
În 2008, Legea electorală a introdus un sistem de vot uninominal denumit, peiorativ, la vremea aceea, "lege electorală de tip struţo-cămilă". Efectul acestui sistem de vot era următorul: a permis accesul în Parlament a unor candidaţi care au ieşit pe locul 2 sau 3, în timp ce cel plasat pe prima poziţie, chiar cu 49% din totalul voturilor exprimate, rămânea în afara Parlamentului. Vorbim în acest caz de un sistem de vot uninominal compensat. Accederea în Parlament a unui candidat care cumula cele mai multe voturi din colegiu era condiţionată de scorul la nivel naţional al partidului din care făcea parte. Dacă partidul nu scotea un scor suficient, candidatul câştigător rămânea pe afară, în timp ce următorii plasaţi puteau ajunge în Parlament ajutaţi de scorurile mari la nivel naţional ale partidelor din care făceau parte.
Votul uninominal pur presupune eliminarea compensării. Cu alte cuvinte, cel care scoate cele mai multe voturi pleacă în Parlament. Dar ca acest lucru să se întâmple trebuie eliminat şi pragul electoral. În varianta proiectului de lege care a trecut de Senat, USL nu prevedea scoaterea pragului electoral, lucru care genera două anomalii: 1. o serie de posibili candidaţi care şi-ar fi câştigat colegiile rămâneau pe afară dacă partidul din care făceau parte nu trecea de pragul electoral impus prin scorul obţinut la nivel naţional; 2. erau discriminaţi independenţii, care puteau câştiga în colegii, dar care, nefăcând parte dintr-un partid, nu puteau îndeplini condiţia pragului electoral. Deci, în prima variantă, USL a încălcat regula uninominalului pur - dacă regula este "first pass the post" (primul care trece linia de sosire câştigă), atunci pragul electoral nu are sens. În plus, aveam de-a face şi cu un dispreţ evident faţă de candidaturile care nu intră în cartelul partidelor. Însă USL recuperează la Senat, unde introduce un amendament care elimină pragul electoral, realizându-se astfel uninominalul pur. În acest moment, legea uninominalului pur a fost adoptată în Camera Deputaţilor cu eliminarea pragului electoral.
Uninominalul pur (FPTP) presupune un singur tur de scrutin. Care e problema cu acest sistem de vot? Acest sistem de vot are două mari slăbiciuni: a) poate selecta cel mai slab candidat posibil; b) iroseşte extrem de multe voturi.
Rămâne deschisă discuţia pe marginea a două tururi de scrutin, intens dezbătută în media românească, în sensul că al doilea tur de scrutin ar permite redistribuirea multor voturi care, într-un singur tur, s-ar fi irosit.
Pro Democraţia acuză: "Una vorbim, alta fumăm"
APD apreciază că votul uninominal nici nu există, de fapt, şi este rodul unor mistificări metodice de mulţi ani. "Este o formulă mediatică simplificatoare, uneori chiar răuvoitoare, folosită pentru a explica caricatural diferitele forme ale sistemului majoritar. În schimb, ceea ce există este colegiul uninominal (circumscripţia electorală, în limbaj tehnic) ale cărui limite sunt trasate la noi în interesul partidelor la putere", se explică în comunicat.
Mai mult, APD consideră sistemul majoritar într-un tur un pas înapoi, asemănându-l cu cel practicat de comunişti. "Acest sistem a fost folosit pe întreaga durată a regimului comunist, din 1948 până în 1989. Şi atunci măcar avea o justificare: nu existau alte partide cu care comuniştii să concureze. Oare spre un astfel de regim ne îndreptăm?"
