Ciocnirile cu comete şi/sau asteroizi ar putea explica haosul observat la suprafaţa uneia dintre cele mai interesante luni ale lui Jupiter, Europa, o lume acoperită de un ocean îngheţat din apă, scrie SPACE.com.
În plus, faptul că pe acest satelit jovian cad comete sau asteroizi care, aşa cum s-a demonstrat, pot conţine molecule organice complexe considerate a fi pietrele de temelie ale apariţiei vieţii şi dezvoltării de ecosisteme complexe măreşte interesul oamenilor de ştiinţă pentru această lume îngheţată unde nu este exclus să existe viaţă extraterestră. „Nu este o dovadă directă a existenţei vieţii, dar măreşte considerabil şansele ca oceanul Europei să fie un habitat şi sporeşte inclusiv interesul nostru de a merge acolo şi de a-l explora", a comentat coordonatorul acestui studiu, Rónadh Cox, geolog la Williams College din Williamstown, Massachusetts.
Calotă glaciară cu grosimea de 15 - 25 de kilometri
Europa are dimensiuni apropiate de cele ale Lunii. Suprafaţa sa este acoperită de o calotă glaciară cu grosimea de 15 - 25 de kilometri. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că sub această calotă glaciară se ascunde un ocean de apă cu adâncimea de aproximativ 160 de kilometri. „Iar cum majoritatea oamenilor consideră că existenţa apei este o necesitate pentru apariţia vieţii, Europa este considerată o posibilă candidată pentru existenţa unui ecosistem extraterestru" în sistemul nostru solar, a explicat Cox.
Calota glaciară a Europei ascunde privirii presupusul ocean de dedesubtul său. Indicii ale existenţei acestui corp de apă se „citesc" însă la suprafaţa satelitului jovian. Foarte interesante pentru oamenii de ştiinţă sunt aşa-numitele „terenuri haotice" (chaos terrain), zone unde calota plată de gheaţă a Europei a fost spartă şi uriaşe blocuri de gheaţă sunt presărate ici-colo, rezultând un peisaj cu aspect haotic care acoperă aproximativ 40% din suprafaţa acestui satelit.
Comete şi asteroizi
Originea acestui tip de teren foarte fragmentat este dezbătută intens de planetologi. O nouă teorie susţine că ar fi vorba de impacturile cu comete sau asteroizi. Modelele computerizate sugerează că astfel de impacturile ar fi putut penetra calota Europei, expunând oceanul de dedesubt şi formând astfel de terenuri haotice. Spre exemplu, un asteroid cu diametrul de 500 de metri ar putea penetra prin 5 kilometri de gheaţă, în timp ce un asteroid cu diametrul de 5 kilometri poate distruge cu uşurinţă un strat de gheaţă cu grosimea de 40 de kilometri.
„Este foarte interesant să ne imaginăm că astfel de ciocniri ar fi putut sparge calota glaciară a Europei, expunând (şi contaminând cu substanţe organice) oceanul de dedesubt", conform lui Cox. Indiferent de grosimea calotei glaciare a Europei, există nenumăraţi asteroizi şi comete în sistemul nostru solar care pot să o străpungă. Astfel de ciocniri sunt şi relativ frecvente, conform oamenilor de ştiinţă. Conform estimărilor, Europa s-a ciocnit cu un asteroid sau cu o cometă suficient de masivă pentru a-i penetra calota glaciară o dată la 3 - 7 milioane de ani.
Activitate internă
Alte explicaţii ale acestor zone de teren haotic de pe Europa fac trimitere la sursele de energie internă ale lunii, care pot provoca fenomene de topire din interior spre exterior în anumite zone ale calotei glaciare.
Deocamdată trebuie să recunoaştem că nu ştim foarte multe lucruri despre terenurile haotice, dar ştim că există diferite tipuri de astfel de zone. De asemenea, nu trebuie să ne gândim că acest tip de teren poate avea o singură origine, fie că este vorba de energia internă a acestei luni sau de ciocnirea cu corpuri cosmice. „Este foarte posibil ca anumite astfel de zone să se fi format în urma unor impacturi cosmice şi altele în urma activităţii interne", a mai subliniat cercetătorul american.
