Darius Vâlcov a demisionat aseară, după ce cu o zi înainte declarase că nu va părăsi funcția. Nici așa nu o va părăsi prea curând, condiția pusă de el fiind ca proiectul de Cod Fiscal să ajungă mai întâi în Parlament. Astfel, premierul Victor Ponta va întârzia cât va putea de mult nominalizarea unui succesor al lui Vâlcov.
Klaus Iohannis şi Victor Ponta fuseseră îndemnaţi, sâmbătă, de Traian Băsescu să îl remanieze pe ministrul de Finanţe Darius Vâlcov, care a avertizat că orice oră întîrziere are efecte grave de credibilitate politică în exterior, pe pieţele financiare şi pe cursul de schimb.
"Ştiu că este weekend, dar ministrul de Finanţe al României a fost pus sub învinuire pentru presupuse fapte de corupţie (nu spun că este vinovat). Vă rog înţelegeţi că orice oră întîrziere în remanierea ministrului de Finanţe Vâlcov are efecte grave de credibilitate politică în exterior, pe pieţele financiare dar şi pe cursul de schimb. Faceţi remanierea domnului Vâlcov înainte de ziua de luni", este mesajul fostului preşedinte Traian Băsescu. "Dacă era vorba de ministrul de la Cultură, Mediu, Transporturi, Tineret şi Sport, poate mai puteaţi aştepta pînă luni", a adăugat el.
Ponta, protectorul lui Vâlcov
Cu puţin înainte, premierul Victor Ponta afişase pe Facebook un mesaj de susţinere pentru ministrul său de Finanţe: "Cel mai important proiect al Guvernului în anul 2015 este Codul Fiscal (la care Darius Vâlcov a avut şi va continua să aibă un rol determinant!). Vreau să asigur pe toată lumea că acest proiect merge mai departe, cu orice preţ şi în orice conjunctură politică! Dezvoltarea economică a ţării este direct legată de adoptarea şi implementarea acestui nou Cod - posibilă datorită muncii oamenilor din această ţară şi rezultatelor guvernării din 2012-2015!", a scris Ponta.
Aseară, preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului Victor Ponta să îl revoce din funcţie pe ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, însă nu a recurs la prevederea constituţională care îi permite să suspende un ministru aflat în această situaţie. Iohannis a spus că s-ar fi aşteptat ca ministrul să demisioneze din funcţie în condiţiile date, pe motiv că afectează activitatea şi credibilitatea guvernului.
Ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov, este acuzat de trafic de influenţă, fiind suspectat că, în calitate de primar al oraşului Slatina, ar fi intervenit în favoarea unui om de afaceri în atribuirea unor contracte, cel din urmă promiţându-i 20 la sută din sumele încasate.
Darius Vâlcov a avut două mandate de primar PDL la Slatina, din 2004 până în 2012. Ulterior, a demisionat din PDL, iar în decembrie 2012 a fost ales senator de Olt din partea PSD. Din august 2014 până în decembrie 2014 a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 este ministru al Finanţelor Publice.
Primele victime din dosar
Succesorul său la Primăria Slatina, Minel Prina, a fost deja arestat (la domiciliu), în baza unei decizii a instanţei supreme, procurorii DNA având suspiciuni că edilul este vinovat de trafic de influenţă, sentinţa fiind luată în dosarul de corupţie al ministrului Darius Vâlcov.
Procurorii susţin că Prina a intrat "în joc" în 2012, când, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul care primise contracte pe comisionul de 20 la sută nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.
În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu actualul primar din Slatina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.
Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, ministrul Finanţelor a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.
70 la sută din voturi pentru candidatul USL cu cazier
Social-democratul Minel Prina a devenit primarul Slatinei în locul lui Vâlcov, care fusese ales senator pe listele USL în alegerile din 9 decembrie 2012. Atunci, Vâlcov a demisionat, iar Prina a preluat prerogativele de primar. În februarie 2013, Minel Prina a câştigat cu peste 70% alegerile parţiale organizate la Slatina pentru fotoliul de primar, fiind desemnat de către USL să candideze la această funcţie, deşi pe 7 decembrie 2012 fusese condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie.
Lui Prina îi fuseseră interzise mai multe drepturi, printre care dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dar şi dreptul de a ocupa o funcţie ca aceea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii. Însă magistraţii Curţii de Apel Craiova au dispus suspendarea executării "pedepsei accesorii" pe durata termenului de încercare de şase ani, astfel că acesta a putut candida la alegerile pentru Primărie.
Cum a ajuns Vâlcov ministru. Ponta a vrut să se ascundă la investitură
Numirea lui Darius Vâlcov în Guvern (ca succesor al Ioanei Petrescu, care la rândul ei îl înlocuise pe Daniel Chiţoiu, demisionar în februarie 2014 după declanşarea urmăririi penale împotriva sa) a fost una controversată tocmai din cauza informaţiilor primite de preşedintele de atunci Traian Băsescu privind mandatul de primar al acestuia, informaţii cunoscute şi de premierul Ponta, Băsescu semnând numirea în condiţiile în care refuzase deja o altă propunere.
Vâlcov a fost propus să ocupe un loc în Guvern în vara anului trecut, ca ministru delegat pentru Buget, după ce Băsescu îl respinsese pe "casierul" Claudiu Manda (deputat PSD, preşedinte al PSD Dolj şi vicepreşedinte al comisiei de buget-finanţe a Camerei). Băsescu arătase că experienţa sa cea mai complexă era legată de funcţia de director la Casa studenţilor Craiova, unde singurul calcul economic era valoarea biletelor rupte.
Având dreptul să respingă o singură candidatură, şeful statului a fost obligat să-l numească pe Vâlcov, susţinut cu ardoare de Ponta. Un incident a marcat ceremonia de depunere a jurământului ca ministru de către Vâlcov: premierul Ponta a anunţat în ultimul moment că nu poate participa deoarece are "alte întâlniri importante", iar Băsescu a amânat ceremonia. Preşedintele susţinea atunci că anularea în ultima clipă a prezenţei lui Ponta denotă că acesta "vrea să se situeze pe o fugă de răspundere". Ceremonia a fost reprogramată pentru a doua zi şi a avut loc, în final, şi în prezenţa lui Ponta.
În aceeaşi zi, la prima şedinţă de guvern la care participa Vâlcov, premierul Ponta îi spunea acestuia: "Vă urez mult succes, nu ştiu ce fapte cumplite penale aţi comis pe vremea când eraţi primar la PDL, sper ca ministru PSD să faceţi bine!"
