Coincidenţă stranie în cazul crimei de la Asociaţia Surzilor: Elisabeta Dogărescu l-a asistat pe ucigaş în procesul de viol din 2002, întrucât acesta era surdo-mut şi nu se putea exprima decât cu ajutorul unui interpret. La momentul respectiv, referentul social al organizaţiei i-a scris lui Mihai Negoiţă până şi declaraţia olograf dată în faţa anchetatorilor, fără să-i treacă prin minte că, după şapte ani, cel pe care l-a ajutat avea să-i fie călău. De altfel, în 2002, ucigaşul nu era nici măcar membru al Asociaţiei Naţionale a Surzilor - Filiala Brăila, dar, se ştie deja, Elisabeta era singurul interpret din Brăila. Culmea, între timp, Negoiţă a devenit membru, asta în ciuda declaraţiilor preşedintelui organizaţiei, Constantin Moşescu, care le-a spus anchetatorilor că în Asociaţie nu sunt primite persoane care au cazier. Totuşi, oamenii legii au descoperit printre membri şi persoane care au avut de-a face cu legea. O explicaţie ar fi că acestea au comis fapte penale ulterior înscrierii în Asociaţie, însă nu este şi cazul lui Negoiţă, care a fost primit abia după ce a fost condamnat.
Elisabeta Dogărescu l-a cunoscut pe Mihai Negoiţă în 2002, după ce bărbatul a violat o bătrână de 68 de ani. După consumarea actului sexual, victima a reuşit să scape din mâinile surdo-mutului şi să alerteze vecinii, care au anunţat poliţia din localitate. Oamenii legii s-au deplasat imediat la faţa locului pentru investigaţii şi, culmea, l-au găsit pe violator într-un şifonier din casa bătrânei. Încă de la început, din faza urmăririi penale, anchetatorii au avut nevoie de ajutorul unui interpret pentru a-l putea audia pe Negoiţă, astfel că au trimis solicitări către Asociaţia Naţională a Surzilor Galaţi - de care aparţinea atunci Grupa Brăila. Organizaţia a delegat-o pe Elisabeta Dogărescu, singurul interpret autorizat din Brăila, care l-a asistat pe inculpat până la finalizarea procesului, ce a durat aproape un an. Procesul a început la Judecătoria Făurei, unde instanţa l-a condamnat pe Negoiţă la 7 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de viol şi violare de domiciliu. În urma recursului formulat de avocatul din oficiu al autorului, dosarul a ajuns la Tribunalul Brăila, care a menţinut senţinta primei instanţe. Deşi dosarul violatorului s-a plimbat de la o instanţă la alta, nu acesta a fost motivul pentru care procesul a durat atât de mult, în condiţiile în care probele aduse de anchetatori stabileau clar vinovăţia surdo-mutului. Magistraţii au fost nevoiţi să amâne de mai multe ori judecarea dosarului, întrucât intrepretul nu era disponibil pentru fiecare termen. "Asociaţia dispune doar de un singur interpret, care este plecat în această perioadă la perfecţionare, urmând a se întoarce pe data de 4 decembrie 2002. În această situaţie nu poate asigura prezenţa acestuia la instanţă pentru 28 noiembrie 2002", se arată într-o notă transmisă instanţei de către Asociaţie.
În august 2003, Elisabeta Dogărescu a fost solicitată şi de Curtea de Apel Galaţi, deoarece Negoiţă a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate de Tribunalul Brăila. Răspunsul trimis instanţei a fost semnat de Elisabeta Dogărescu, care a explicat faptul că Negoiţă nu figura în evidenţele Asociaţiei, astfel că nu poate fi reprezentat de un interpret decât dacă se achită suma de 500.000 lei (pentru fiecare şedinţă) sumă ce reprezintă taxă servicii nemembri. De altfel, pe toată durata procesului în care era inculpat Negoiţă, contravaloarea serviciilor interpretului a fost plătită de Ministerul Justiţiei.
Negoiţă nu a recunoscut nici comiterea violului
La fel ca în cazul omorului, în faza de urmărire penală Negoiţă nu a recunoscut comiterea violului. El a revenit asupra declaraţiei în momentul în care a fost condamnat, încercând astfel să-l determine pe judecător să-i dea o pedeapsă mai blândă. "Domnule preşedinte vă rog să nu fiu judecat aspru deoarece nu mi-am dat seama ce am făcut. Sunt conştient că am comis o faptă ruşinoasă şi voi trăi cu ruşinea tot restul vieţii. Îmi pare foarte rău şi regret din suflet fapta comisă. Vă rog să aveţi bunăvoinţa să-mi mai reduceţi din pedeapsă, e prea mare pentru mine. Ştiu, meritam mai mult, e o faptă de neiertat, dar puteţi să faceţi o excepţie, de a o prinde pe mama în viaţă, că tare mi-e că moare şi eu voi fi pe aici, adevărat merit".
Violul a fost comis pe 13 octombrie 2002, în jurul orei 18.00, când Mihai Negoiţă, poreclit "Mutu", a dat buzna în casa Gherghinei Lascu, intrând prin acoperiş. Bătrîna a încercat să se lupte cu agresorul, dar n-a apucat să riposteze prea mult pentru că a leşinat după ce surdo-mutul a strâns-o de gât. Victima a povestit că, în momentul în care şi-a revenit din leşin, a constatat că Negoiţă întreţinea cu ea raport sexual. După consumarea actului sexual, văzând că nu se poate înţelege cu el, bătrâna i-a scris pe un bileţel să o lase în pace şi să nu o omoare. Negoiţă i-a răspuns tot în scris: "MINICUNOS, SPUNE, POLIŢIA, CÂUTAT" - semn că şi-a dat seama de gravitatea faptei comise. Cu toate acestea, în faţa anchetatorilor Mihai Negoiţă părea extrem de calm, ca şi când ar fi fost nevinovat, lucru confirmat şi de apărătorul său. "Nu-mi aduc aminte date exacte din dosar, însă îmi aduc foarte bine aminte de el, pentru că se comporta de parcă nu ar fi fost la o instanţă de judecată. Nu părea să fi avut remuşcări sau să regrete fapta comisă", ne-a spus Alin Decu, avocatul din oficiu al lui Negoiţă.
Elisabeta Dogărescu a obţinut autonomia Filialei Brăila a Asociaţiei Surzilor
Pe vremea când Elisabeta Dogărescu l-a asistat pe Mihai Negoiţă la proces, Asociaţia Surzilor din Brăila aparţinea de Galaţi, fiind doar o sucursală. De aproximativ doi ani, Filiala Brăila a devenit o organizaţie autonomă, cu preşedinte propriu, fără a mai depinde de Galaţi. Elisabeta Dogărescu a fost cea care s-a luptat şi a făcut demersurile necesare pentru ca Asociaţia Surzilor din Brăila să devină filială. Ulterior a fost numit un preşedinte, în persoana lui Constantin Moşescu, iar Elisabeta Dogărescu a avansat din funcţia de referent social în cea de inspector executiv. Când a obţinut acreditarea filialei Brăila, Elisabeta Dogărescu a luat legătura cu celelalte sucursale din ţară, cărora le-a propus să-i ajute la întocmirea dosarului de acreditare, astfel încât să poată deveni filiale.
