• expuse pentru prima dată, artefactele au fost scoase la lumină după 300 de ani, de dr. Niculina Dinu, muzeograf la Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I” • potrivit specialiștilor, creuzetele de pe Strada Brașoveni, importate din Hessa, Germania, ar fi aparținut unui atelier de bijutier care a funcționat în sec. al XVIII-lea • tot pe Brașoveni 17, au mai fost descoperite artefacte din toată Europa, ba chiar și din Asia: lulele turcești, ceramică de lux din Anglia, Boemia, Franța, Germania și Țările de Jos, cahle, sfeșnice și sticle de apă minerală îmbuteliate în Germania
Noi descoperiri arheologice realizate, zilele acestea, de specialiștii Muzeului Brăilei „Carol I”, în Centrul Istoric al Brăilei, vin să completeze și să schimbe, totodată, istoria acestor meleaguri binecuvântate, locuite de mii de ani. Așa cum s-a mai spus, Brăila Veche nu încetează să ne uimească.
Desemnate „Exponatul lunii august” la muzeu, cele șapte creuzete originare din Principatul Hessa, Germania, sunt expuse acum, la loc de cinste, în vitrina Muzeului Brăilei „Carol I”. Descrierea artefactelor descoperite pe Strada Brașoveni nr. 17, în timpul lucrărilor de supraveghere arheologică (despre care cotidianul „Obiectiv - Vocea Brăilei” a relatat pe larg) aparține dr. Niculina Dinu, muzeograf în cadrul Secției Istorie Modernă și Contemporană.
„În timpul lucrărilor de supraveghere arheologică din Strada Brașoveni nr. 17, s-au descoperit 7 creuzete Hessa întregi sau parțiale, a căror datare poate fi făcută, în general, pentru secolul al XVIII-lea. Patru dintre ele au formă triunghiulară și au diferite dimensiuni, al cincilea, care ar fi avut cea mai mare dimensiune, are partea superioară distrusă. Ultimele două creuzete sunt de tipul „suport de ou”, cel mai mic fiind descoperit intact, în timp ce dintr-unul de mari dimensiuni, s-a păstrat doar partea inferioară. Deși apărute într-o zonă cunoscută ca fiind locul predilect al prăvăliilor negustorilor cu amănuntul, ele pot să fi aparținut unui atelier de bijutier care a funcționat în zonă, cel puțin în secolul al XVIII-lea”, precizează dr. Niculina Dinu.
Creuzetul este un vas din material refractar, folosit de mii de ani în procesul de topire al neferoaselor, de obținere a aliajelor, dar și de topire a sticlei (obținerea smalțului) sau pentru obținerea pigmenților. Atât forma cât și materialul din care este fabricat creuzetul trebuie să susțină metalul topit și să reziste temperaturi înalte de topire. În general, diametrul era cuprins între 2 și 20 cm, cu baza rotundă sau turtită pentru a putea fi așezat în cărbunii încinși. Marginea superioară, rotundă ca formă este închisă, păstrând un spațiu îngust ușor ieșit în afară pentru turnarea metalului topit.
„Creuzetul triunghiular este o formă des utilizată în epoca medievală și postmedievală, avantajul său fiind cele trei colțuri (guri) formate care permiteau turnarea metalului topit prin oricare margine, indiferent de cum se poziționa în foc. Modelul este dezvoltat în secolul al XVI-lea, în zona Principatului Hessa, din Sfântul Imperiu Romano- German și se răspândește în întreaga lume până în secolul al XVIII-lea. Pentru că era utilizat de cei care prelucrau bronzul, alama, de cei care băteau monedă, de bijutieri, sticlari sau alchimiști, această formă a fost produsă în seturi care aveau mărimi descrescătoare. Alături de forma triunghiulară, se dezvoltă și creuzetul de forma suportului de ou, care era folosit pentru separarea metalelor prețioase din aliaje”, a mai precizat dr. Niculina Dinu.
Lucrările de supraveghere arheologică de pe Strada Brașoveni 17 s-au desfășurat pe o suprafață de circa 170 mp. Potrivit dr. Niculina Dinu, specialist în Istorie Medievală, aici au fost descoperite zeci de lulele turcești frumos ornate, importate din Bulgaria și din Imperiul Otoman, datând din secolul XVIII, precum și sute de fragmente ceramice originare din toată Europa, ba chiar și porțelan adus din China. Cahle, sfeșnice și porțelanuri englezești de calitate, alături de importuri din Boemia, Țările de Jos, Franța și Germania, frumos ornate cu scene și compoziții în albastru, prin tehnica imprimării prin transfer, au fost găsite pe Strada Brașoveni, ba chiar și sticle de apă minerală, din porțelan gros, îmbuteliate la Nassau, în Germania. Majoritatea artefactelor au fost descoperite la 3 metri adâncime, într-un beci astupat de către foștii proprietari. După bogăția materialului arheologic descoperit, casa din Brașoveni 17 pare să fi aparținut unui negustor brăilean. Recentele descoperiri vin să completeze informațiile despre sit, dat fiind faptul că, cel mai probabil, înainte de a fi prăvălie, casa ar fi aparținut unui bijutier sau alcimist medieval.
