Echipele de campanie au împărţit fluturaşi şi au lipit afişe cu numele candidaţilor de-a lungul străzilor din Teheran în ultimele zile ale campaniei. Alegătorii au primit mesaje electorale pe telefoanele mobile. Iar televiziunea de stat a transmis numeroase programe prin care a îndemnat populaţia să voteze.
Cu slogane precum "Progresul nostru în ştiinţă şi tehnologie depinde de votul vostru", campania s-a derulat sub semnul fondatorului republicii islamice, ayatollahul Ruhollah Khomenei, şi a declaraţiei sale celebre "Măsura unei naţiuni este votul său".
Însă pe străzile aglomerate din Teheran, unii iranieni nu sunt foarte entuziasmaţi de alegeri.
La moscheea Al Javad, unde tineri împărţeau fluturaşi de campanie, un bărbat în vârstă a ţipat spre un membru al clerului: "De ce ar trebui să votăm?".
Un alt bărbat, întrebat de CNN despre alegeri, a răspuns "Nu voi vota, deci îmi este frică să vorbesc".
"Nu vreau să iau parte la aceste alegeri", a spus un alt tânăr, sub acoperirea anonimatului.
În Iran, alegerile reprezintă în general, pentru regimul revoluţionar, o demonstraţie că se bucură de susţinerea absolută a populaţiei.
Dar scrutinul de vineri este şi prima dată când iranienii sunt chemaţi la urne după alegerile prezidenţiale din 2009, marcate de acuzaţii de fraudă ce au dus la revolte de stradă faţă de regim, conduse de Mişcarea Verde.
Forţele de securitate au folosit atunci forţa pentru a înăbuşi mişcarea. Candidaţii la preşedinţie Mir Hossein Mousavi şi Mehdi Kerroubi au fost plasaţi în arest la domiciliu. Organizaţiile internaţionale pentru drepturile omului au anunţat reţinerea a mii de activişti. Nenumăraţi activişti poliţiei au fugit în exil în Turcia, unde unii au povestit tortura la care au fost supuşi în închisorile iraniene.
Cu toate acestea, la un miting de campanie al Frontului Principalist (conservator) ce a avut loc miercuri, o parlamentară care candidează pentru un nou mandat a oferit o versiune complet diferită a evenimentelor din 2009. "În timpul alegerilor din 2009 au existat tentative de a folosi fraudarea alegerilor ca scuză pentru a complota împotriva regimului", a spus Zohreh Elahian.
"Au existat tentative de a arăta lumii că nu există democraţie în Iran şi că nu cetăţenii sunt cei care au puterea de a-şi alege liderii", a adăugat ea. "De aceea, alegerile de vineri reprezintă voinţa poporului de a participa la stabilirea viitorului lor şi a sorţii ţării lor", a explicat oficialul.
Anul acesta, în scrutin nu s-a înscris niciun candidat al Mişcării Verzi.
Analiştii politici iranieni au descris votul de vineri ca o cursă între facţiunile conservatoare rivale din guvern. "Miza este dacă este susţinut sau nu Ahmadinejad", a explicat un profesor de ştiinţe politice de la Universitatea Teheran, Sadegh Zibakalam. "Este o rivalitate între Ahmadinejad, pe de o parte, şi liderul suprem pe de alta (...), nu deschisă şi nu directă, desigur", a adăugat el.
Ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei a susţinut public victoria controversată a lui Ahmadinejad din 2009. Însă tensiunile dintre cei doi lideri s-au intensificat pe parcursul anului trecut.
Ahmadinejad a dispărut de pe scena publică timp de 11 zile, după ce Khamenei i-a respins decizia de a-l demite pe ministrul informaţiilor. De asemenea, mai mulţi dintre aliaţii preşedintelui au fost vizaţi de procese şi anchete. Ziarul Keyhan, condus de un apropiat al lui Khamenei, l-a denunţat public pe principalul consilier al lui Ahmadinejad, Esfandiar Raheem Mashaie, acuzându-l că ar "conduce un curent deviant".
Însă, înainte de votul de săptămâna aceasta, Khamenei le-a cerut facţiunilor să depăşească diviziunile recente şi să dea dovadă de unitate.
Potrivit presei iraniene de stat, peste 3.400 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru cele circa 290 de mandate de parlamentar.
Analiştii iranieni spun că Frontul Principalist reprezintă unul dintre grupurile de candidaţi favorite. Principalul rival îl reprezintă un grup de susţinători ai lui Ahmadinejad, care a anunţat crearea propriei liste, Frontul Monoteismului şi Justiţiei, cu câteva zile înainte de alegeri.
Toate diviziunile din guvern pălesc, însă, în faţa celor mai mari adversari ai Iranului - Statele Unite şi Israel.
La un discurs rostit miercuri în faţa a mii de susţinători, Khamenei a acuzat SUA şi aliaţii lor că încearcă să împiedice iranienii să voteze vineri.
Ministrul informaţiilor, Heydar Moslehi, a mers mai departe, spunând că "o rată de participare mai mare va fi o palmă dată puterilor arogante".
Această opinie este împărtăşită de o parte din populaţie. Unii iranieni consideră că sancţiunile economice aspre impuse de Washington au dus la deprecierea monedei iraniene în ultimele luni. Alţii au evocat seria de asasinări recente vizând oameni de ştiinţă iranieni specializaţi în energia nucleară, pusă de guvern pe seama agenţilor străini.
