Statistici la nivel naţional arată că fermierii români au extins la 412.000 de hectare suprafaţa cultivată cu rapiţă pentru acest sezon, în creştere cu aproape 50% faţă de campania 2014 - 2015, fiind a treia cea mai mare suprafaţă cultivată după 2009 şi 2010.
Contextul este acela în care producţia de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16,815 milioane de tone, faţă de peste 22 de milioane tone anul precedent. Practic, a fost al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producţia fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), la porumb a fost căderea cea mai mare, de circa 50%. Chiar şi zonele cele mai bune au avut producţii cu 15 - 20% mai mici decât în 2014. Zonele bune au fost, ca de obicei, cele din sudul ţării, respectiv Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman.
Dacă la nivel naţional, după cum arată statistica Ministerului Agriculturii, se mizează pe câştiguri frumoase din rapiţă, agricultorii brăileni nu par la fel de siguri, mai ales că seceta le-a dat bătăi de cap chiar în perioada de înfiinţare a acestei culturi. Potrivit datelor prezentate de către conducerea Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Brăila, în toamna anului trecut au fost înfiinţate culturi de rapiţă pe o suprafaţă de circa 13.880 ha, mult mai mică decât în anii trecuţi. "A fost un an agricol greu din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Suprafeţele mici însămânţate se datorează fenomenului de secetă pedologică instalată în perioada iunie - iulie, care a fost urmată de ploi abundente în luna august (52 l/mp), fenomene care au atras după sine o pregătire greoaie a terenului pentru însămânţările din toamnă. Există însă şi un raţionament economic, cel puţin la rapiţă: din discuţiile pe care le-am avut cu unii dintre producătorii locali a reieşit că au renunţat deoarece este o cultură pretenţioasă la înfiinţare, care presupune costuri mari, iar la final preţul de vânzare nu este mulţumitor pentru dumnealor. Aşa că s-au orientat spre alte culturi", a explicat Traian Cişmaş, directorul DAJ Brăila. Cu titlu comparativ, anul trecut rapiţa a fost cultivată pe o suprafaţă de peste 27.200 ha în judeţul nostru. Aşadar, comprimarea suprafeţelor cultivate cu rapiţă pe raza judeţului nostru este de aproape 50%.
Tot în campania de însămânţări din toamna trecută, fermierii brăileni au mizat în continuare pe grâu - 73.401 ha, dar şi pe orz - 27.341 ha, în uşoară creştere faţă de anii precedenţi, când se însămânţau undeva la 24.000 - 25.000 ha cu orz.
