Brăila tinde de câţiva ani să devină un oraş al festivalurilor de toate genurile, dovedind că se pot face lucruri foarte bune şi importante cu sprijinul sponsorilor. Într-un an, pentru organizarea a şapte festivaluri internaţionale s-au cheltuit de la bugetul local peste un milion de lei multe dintre premii sau cheltuieli fiind susţinute de generozitatea sponsorilor. Sunt festivaluri de muzică uşoară, folclor, jazz, muzică clasică sau teatru la care premiile sunt foarte importante: zeci de mii de euro premii, maşini valoroase, toate acestea se oferă laureaţilor acestor festivaluri, iar brăilenii câştigă spectacole de calitate pe care altfel nu şi le-ar permite. Biletele la concertele oferite de aceiaşi artişti care vin la Brăila în recitaluri, costă chiar şi de zece ori mai puţin faţă de cât ar costa în capitală. Aceste festivaluri atrag şi spectatori din judeţele învecinate, care vin doar la spectacole apoi se întorc la casele lor.
George Grigoriu, Hariclea Darclee, Johnny Răducanu - repere pe harta culturală a oraşului
Festivalurile importante au început la Brăila în luna mai, cu Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară "George Grigoriu", care atrage an de an concurenţi foarte buni din Europa şi unde s-au pus la bătaie, în 2013, premii în valoare de 7.500 de euro şi un BMW, maşină oferită de sponsori generoşi. Invitaţi au fost Randy Roberts din SUA şi Francesco Napoli din Italia. "Anul trecut au fost 15 ţări în concurs. Concurenţii primesc masă şi casă, dar cheltuielile nu sunt foarte mari pentru că beneficiem de reduceri serioase. Apoi, competiţia este foarte importantă şi are nevoie şi de o sonorizare de calitate, astfel că de la a doua ediţie lucrăm cu firmă mare din Bucureşti, care asigură sonorizarea şi la marile evenimente muzicale din ţară. Cu ei am negociat o sumă fixă în euro, chiar dacă ei trebuie să stea aici mai multe zile pentru că vin mai devreme ca să poată repeta şi concurenţii străini", a explicat Maria Puşcaciu, directorul Centrului de Creaţie, care se ocupă de organizarea evenimentului. Concurenţii foarte buni şi invitaţii de marcă au adus foarte mulţi spectatori din Brăila şi din oraşele învecinate. Evenimentul a costat aproximativ 350.000 de lei, bani din bugetul Consiliului Judeţean. Anul acesta festivalul va avea loc în perioada 23 - 25 mai şi va avea parte de o pregătire specială pentru că s-a ajuns la cea de-a zecea ediţie.
A urmat apoi, în luna iulie, Festivalul Internaţional de Folclor "Cântecul de dragoste de-a lungul Dunării". Concurenţii beneficiază şi aici de un acompaniament de mare clasă, asigurat de orchestra condusă de Nicolae Botgros, cu care s-a negociat o sumă minimă în euro, mult mai mică decât tariful lor obişnuit. "Faptul că festivalul este transmis în direct la Televiziunea Română a fost în avantajul nostru, am putut negocia preţuri foarte avantajoase pentru acompaniament, pentru recitaluri, pentru că este şi interesul lor să apară la o oră de mare audienţă la televiziunea naţională", mai explică Maria Puşcaciu. Invitaţi speciali au fost: Ovidiu Homorodean, Maria Dragomiroiu, Constantin Enceanu şi Mariana Ionescu Căpitănescu, pe care brăilenii i-au putut asculta în fiecare seară pe Esplanadă. Pentru acest eveniment s-au scos anul trecut din bugetul judeţului 123.000 de lei.
Luna august, în fiecare an, este dedicată muzicii clasice. Anul trecut a fost organizat Master Classes, iar anul acesta va fi organizat Festivalul şi Concursul Internaţional de Canto "Hariclea Darclee", ambele evenimente fiind organizate sub patronajul marii artiste Mariana Nicolesco. În 2013 pentru Master Classes s-au cheltuit de la buget aproximativ 50.000 de lei, iar anul acesta pentru festival se va cheltui mai mult pentru că festivalul şi concursul durează mai mult, vine şi un juriu şi toate acestea trebuie plătite, a precizat primarul Aurel Simionescu. La acest eveniment brăilenii se bucură de concerte susţinute de voci tinere, foarte bune, îndrumate exemplar de generoasa soprană Mariana Nicolesco.
La începutul toamnei a urmat apoi Festivalul "Zile şi nopţi de teatru la Brăila", care a costat anul trecut puţin peste 156.000 de lei. Au fost prezente la Brăila teatre importante de la Bucureşti, spectacole reprezentative ale unor regizori foarte apreciaţi ai momentului. Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Odeon sau teatre independente au venit cu spectacole îndrăzneţe, provocatoare, apreciate la nivel naţional şi care au fost invitate şi la cele mai importante festivale de gen din ţară. Între regizorii care şi-au prezentat spectacolele pe scena de la "Maria Filottti" au fost anul acesta Victor Ioan Frunză, Felix Alexa, Mihai Mănuţiu.
Directorul teatrului, Lucian Sabados, a declarat că apreciază drept o reuşită ediţia din 2013 a festivalului, mai ales că a lucrat la organizare doar din 25 iulie, de când a fost numit manager. Singurul incovenient major a fost vremea, extrem de friguroasă, care a redus drastic numărul de spectatori la spectacolele de stradă ale trupei Masca de la Bucureşti. "În 2014 va fi o ediţie şi mai bună, există interesul Primăriei de a continua la un nivel superior, staff-ul este exersat, aşa că sunt toate premisele. Va dura şase zile, vom aduce din nou spectacole de stradă, să ne deschidem porţile către comunitatea brăileană, să descoperim spaţii neconvenţionale. Va fi la sfârşitul lunii septembrie pentru a nu se risca din nou cu vremea", consideră directorul Sabados.
Toamna a venit anul trecut şi cu acorduri de folk. În luna noiembrie este organizat Festivalul naţional de gen "Chira Chiralina", pentru care s-au alocat anul trecut 58.000 de lei. Aici s-au premiat creativitatea şi virtuozitatea interpretativă, spectatorii bucurându-se atât de folk-ul clasic, cât şi de variante moderne şi sensibile ale acestuia. Invitaţi speciali ai ediţiei de anul trecut au fost: Radu Pietreanu, Vasile Şeicaru şi Victor Socaciu.
La finalul anului trecut, în luna decembrie, s-a organizat şi prima ediţie a Festivalului Internaţional de Jazz "Johnny Răducanu", un festival cu premii foarte mari, unele dintre cele mai mari din Europa, care a avut şi invitaţi de marcă, artişti aflaţi la apogeu: Michael Creţu, Old Fish Jazz Band, Steve Houbet 4Tet şi China Moses. Pentru că regulile de organizare impun un număr mai mic de candidaţi calificaţi, şi cheltuielile sunt mai reduse. Pentru prima ediţie s-au cheltuit de la buget 252.000 de lei. "Pentru anul viitor vom muta festivalul spre finalul lunii septembrie, ca să evităm problemele cu vremea. Îl vom mai organiza în ultima lună a anului doar când va mai pica 1 decembrie, ziua de naştere a maestrului Johnny Răducanu, în weekend", a punctat directorul Maria Puşcaciu.
Poeţii din Balcani se întâlnesc an de an la Brăila
Şi pe tărâmul literaturii Brăila are ceva de spus, aici Biblioteca Judeţeană organizează în octombrie Festivalul poeţilor din Balcani, pentru fiecare ediţie fiind necesară suma de 22.000 de lei. "Tradiţia culturală a Brăilei, alături de moştenirea interetnică a urbei, precum şi deschiderea contemporană a organizării europene ne determină să ne asumăm structura comunitară în toate perspectivele sale. Promovarea identităţii şi vizibilităţii regionale se face în primul rând prin cultură. Festivalul Poeţilor din Balcani îşi propune promovarea poeziei contemporane din România şi ţările balcanice, aprofundarea conceptului de balcanism în literatură şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare între poeţii aparţinând arealului balcanic. În urma celor şapte ediţii derulate până acum au rămas strânse prietenii între toţi participanţii la festival. Un exemplu al colaborării dus mai departe de spaţiul festivalului, este şi bustul lui Naum Vechilargi, aflat pe Bulevardul Independeţei, rod al colaborării cu Ministerul Culturii din Albania prin intermediul Ambasadei Albaniei la Bucureşti", a precizat Dragoş Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene. Festivalul a fost proiectat să se desfăşoare zece ani, fiecare ediţie fiind dedicată uneia dintre ţările aparţinând spaţiului balcanic: Serbia, Macedonia, Bulgaria, Albania, Grecia, Muntenegru, Croaţia, Turcia, Bosnia-Herţegovina, Slovenia, de unde sunt şi invitaţi speciali. Ediţia de anul trecut a avut ca ţară invitată Bosnia-Herţegovina, anul acesta urmând să fie invitaţi poeţii din Slovenia, iar în anii următori Croaţia şi Turcia şi eventual o ediţie jubiliară la care să participe toţi poeţii premiaţi. Pe lângă susţinerea financiară a Consiliului judeţean, la organizarea festivalului mai colaborează Filiala de Sud Est a Uniunii Scriitorilor din România şi Centrul de Creaţie.
Toate aceste evenimente au fost organizate de instituţiile din subordinea Primăriei şi Consiliului judeţean, care le-au susţinut financiar şi au găsit sponsori dispuşi la rândul lor să îşi alăture numele de aceste evenimente.
