Documentul a fost înregistrat la Cameră, ca propunere legislativă, la 1 septembrie, după ce Senatul a transmis că este, în acest caz, Cameră decizională.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi prevede suspendarea din funcţie a procurorului pentru o perioadă de trei luni, pe parcursul unui an calendaristic, dacă a emis trei soluţii de trimitere în judecată pentru care instanţa a pronunţat, prin hotărâre definitivă, achitarea condamnatului.
Iniţiatorii propun, de asemenea, ca procurorul să fie eliberat din funcţie, dacă a fost suspendat de două ori ca urmare a infirmării soluţiilor de către instanţă prin hotărâri definitive de achitare şi îndeplineşte condiţiile pentru o nouă suspendare.
Prin conţinutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar prima Cameră sesizată este Camera Deputaţilor.
În expunerea de motive a proiectului legislativ, cei patru semnatari îşi explică demersul arătând că "numărul soluţiilor de achitare demonstrează că, de foarte multe ori, decizia de trimitere în judecată nu a fost temeinică (..) iar situaţia este cu atât mai gravă cu cât, conform jurisprudenţei CEDO, în România procurorul nu îndeplineşte condiţia independenţei, esenţială pentru statutul de magistrat".
"Asumând necesitatea protecţiei drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români, prin prezenta iniţiativă legislativă instituim un cadru sancţionar pentru situaţiile în care, în mod repetat, soluţiile de trimitere în judecată ale procurorilor sunt infirmate prin hotărârile de achitare ale instanţelor de judecată. Înţelegând complexitatea fazei de urmărire penală, propunem suspendarea pentru trei luni a procurorului care a emis, pe parcursul unui an calendaristic, trei soluţii de trimitere în judecată soluţionate de către instanţelede judecată cu hotărâri definitive şi irevocabile de achitare. Totodată propunem eliberarea din funcţie a procurorilor care, după ce au fost suspendaţi de două ori din acest motiv, îndeplinesc condiţiile pentru o nouă suspendare", explică Geoană, Voiculescu, Toma şi Arcaş sensul demersului lor legislativ.
Consiliul legislativ a avizat negativ propunerea legislativă
Consiliul legislativ arată că propunerea celor patru senatori nu poate fi acceptată pentru că soluţia legislativă propusă instituie un caz de răspundere obiectivă a procurorului, arătând că nu este introdusă condiţia ca soluţiile de trimitere în judecată infirmate de instanţe să fie imputabile procurorului. Prin urmare, procurorii pot fi suspendaţi sau demişi indiferent de motivul pronunţării achitării condamnatului.
"Precizăm că una dintre situaţiile obiective care pot avea ca efect achitarea inculpatului, independent de culpa procurorului, o reprezintă cazul în care, până la judecarea definitivă a cauzei, intervine o lege prin care sancţiunea săvârşită de inculpat este dezincriminată. Este evident că o astfel de situaţie nu poate fi imputată procurorului şi nici nu trebuie să aibă ca efect suspendarea sau eliberarea din funcţie a acestuia", se explică în argumentaţia trimisă de Consiliul legislativ.
Pe de altă parte, explică acelaşi for, reglementarea propusă nu s-ar justifica nici în situaţia în care normele propuse în proiect ar prevedea condiţia ca soluţiile greşite ale procurorului să fie imputabile acestuia, întrucât aplicarea de sancţiuni în acest caz este prevăzută deja în legea 303/2004.
Şi CSM a avizat negativ propunerea legislativă, subliniind că procurorii sunt independenţi, în condiţiile legii CSM a avizat, de asemenea, negativ propunerea legislativă, arătând că măsurile pe care senatorii PSD vor să le impună "sunt de natură a aduce atingere statutului procurorilor" care, potrivit Constituţiei, fac parte din autoritatea judecătorească.
CSM explică faptul că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu concepe suspendarea magistraţilor ca pe o sancţiune, aşa cum se intenţionează în propunerea legislativă, ci "ca o măsură determinată de anumite împrejurări care îl împiedică pe magistrat să îşi exercite atribuţiile, fie din cauza punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, fie din cauza unei boli psihice".
Parlamentarii jurişti au opinii diferite în legătură cu propunerea de sancţionare a procurorilor
Deputaţii Corneliu Ştirbeţ (PDL) şi Gheorghe Gabor (PNL) cred că propunerea de sancţionare a procurorilor reprezintă o presiune asupra magistraţilor, în timp ce senatorul PSD Toni Greblă consideră că aceasta nu face decât să întărească un control al CSM asupra procurorilor.
Deputatul democrat-liberal Cornel Ştirbeţ a apreciat că propunerea legislativă a parlamentarilor PSD-PC reprezintă o presiune asupra procurorilor, care ar da mai puţine soluţii de trimitere în judecată şi a adăugat că eventualele măsuri disciplinare trebuie luate de CSM.
"Nu de aici trebuie să pornim la sancţiuni împotriva justiţiei. Nici realitatea românească nu impune un astfel de demers, mai ales că ar trebui date mai multe soluţii de trimitere în judecată. Dacă plecăm de la ideea că nu e voie ca soluţiile de trimitere în judecată ale procurorilor să fie infirmate de instanţă, atunci nu am mai avea nevoie de judecători, s-ar trimite numai ceea ce este 100% condamnabil, dar lucrurile nu stau aşa, pe parcurs pot apărea probe noi", a explicat deputatul PDL.
Ştirbeţ a subliniat că nu se impune o sancţionare a procurorilor, dar se pot lua măsuri administrative pe cale ierarhică, până la CSM. "Evident, cred că este vorba de o presiune pusă asupra procurorilor, care în felul acesta ar trimite şi mai puţine cazuri în judecată. Mai bine nu mai dă soluţii de trimitere în judecată, decât să trimită cazuri pe care nu este extrem de sigur", a mai spus democrat-liberalul. El a conchis că o asemenea lege nu ar fi potrivită şi nici nu ar conduce la un rezultat pozitiv.
