Inca din anul 2000, in Romania, s-a declansat procesul de transformare a invatamintului romanesc sub aspectul includerii in clasele de copii considerati normali a celor care au nevoi educative speciale, cu grad de handicap usor si mediu. In scolile speciale nu au mai ramas decit elevii cu grad de handicap sever. Cum diferenta intre handicapul sever si cel mediu este uneori foarte mica, unii profesori au refuzat sa lucreze cu elevii cu probleme.
Inca din primii ani, reactia scolilor, a profesorilor, nu a fost cea mai fericita pentru ca acesti copii creau probleme din ce in ce mai grave de disciplina. Faptul ca profesorii si invatatorii erau nevoiti sa-si schimbe stilul, sa acorde atentie si acestor elevi cu cerinte educative speciale (CES), care niciodata nu le puteau aduce premii la concursuri, a adus neajunsuri. A aparut frustarea si refuzul unor cadrelor didactice sa faca ceva pentru care nu erau pregatiti. Acesti elevi stricau lucrurile din clase si faceau viata grea cadrelor didactice. Dupa un timp in unele scoli aceste probleme au fost rezolvate astfel incit comunitatea nu a mai respins elevi cu CES. In altele, problemele nu s-au rezolvat, s-au amplificat si au atins momente de criza.
O idee nobila, aplicata prost
Ultimele luni ale anului trecut au demonstrat ca educatia inclusiva, promovata obligatoriu, fara o pregatire prealabila a comunitatii nu are sanse sa se realizeze in beneficiul actorilor din sistemul de invatamint. Profesoara Valerica Danaila, directorul Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Educationala, a spus ca ideea de la care a pornit proiectul educatiei inclusive este nobila, dar s-a aplicat prost. "In primul rind, profesorii sint nepregatiti. Ei nu au fost invatati sa se poarte cu asemenea copii si unii dintre ei manifesta o reticenta in a-i accepta si intelege. Atitudinea cadrului didactic determina in mare masura atitudinea unor elevi care, la rindul lor, nu manifesta intelegere pentru astfel de cazuri. Parintii, nici ei nu au fost pregatiti pentru asa ceva si de aici situatiile de criza", a explicat prof. Valerica Danaila.
Nu toti profesorii vor sa lucreze cu copiii cu probleme
Un exemplu graitor in acest sens este criza petrecuta la Scoala "Ion Bancila". Parintii elevilor din clasa a V-a au anuntat conducerea scolii ca nu-si mai lasa copiii la scoala, 19 elevi din 20, pentru ca cel de-al 20-lea avea un comportament care nu permitea desfasurarea orelor in mod firesc. Problema era veche de un an, timp in care profesorii si specialistii psihologi au facut tot ce au putut pentru a atenua comportamentul deosebit de agresiv al copilului. Toate eforturile au fost zadarnice. Copilul a continuat sa fie agresiv si sa deranjeze orele, iar parintii ceilorlalti elevi nu au vrut sa mai suporte. Au spus ca la clasa a scazut nivelul predarii foarte mult de cind a venit acel copil si ei nu vor sa-si trimita copiii la scoala degeaba pentru ca apoi sa ii trimita si la pregatire. Nici profesorii scolii nu mai voiau sa-l aiba la clasa pe copilul problema. Ii jignea, le deranja orele si atunci cind considera ca l-a deranjat un cadru didactic isi chema prin telefon tatal care venea si ameninta profesorii, parintii. De mai multe ori a fost nevoie de interventia politiei, a jandarmeriei, pentru a linisti lucrurile. Reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului, directorul adjunct Simona Cimpoae a spus ca ei sint obligati sa respecte dreptul acelui copil la educatie, ca trebuie sa faca totul pentru a-l integra si ca parintii trebuie sa mai aiba putina rabdare. Desi la inceput Consiliul profesoral al scolii a dorit transferarea disciplinara la alta unitate, ulterior s-a ajuns la concluzia ca este mai bine pentru copil sa i se mai acorde o sansa prin transferul disciplinar la o clasa paralela. O alta situatie de criza a fost si la Scoala "Spiru Haret", unde mai multi copii, unii cu cerinte educative speciale, creeaza si ei grave probleme de disciplina. Psihologul scolar de acolo, Aichel Alberto, este de parere ca s-a ajuns aici pentru ca nu colaboreaza cadrele didactice cu psihologii. "Unii profesori nu inteleg ca trebuie sa lucreze impreuna cu specialistii, ca numai asa se aduc elevii pe calea cea buna. Unii profesori nu sint pregatiti sa predea copiilor cu cerinte educative speciale care au comportament deviant si vad o singura solutie, izolarea lor in scoli speciale. De aici apare si faptul ca ei cauta sa evidentieze problemele copilului atit in fata conducerii, cit si in fata celorlalti parinti. O solutie cit se poate de nepotrivita. Acesti copii trebuie intelesi, nu izolati", a mai explicat psihologul scolar Aichel Alberto.
O eleva cu CES a ajuns sa faca fata si la liceu
Si la Scoala "Sf. Andrei" invatatorii si profesorii au probleme cu elevii cu comportament deviant. Aici sint inscrisi aproape 30 de elevi. Directorul scolii, prof. Neguta Ciobanu, a povestit ca uneori erau aproape sa cheme politia pentru ca nu mai gaseau acesti elevi, care chiuleau de la ore. Dupa multe ore de cautari ii gaseau prin cartier. Institutoarea Ioana Radu ne-a povestit ca anul trecut a avut la clasa un copil cu un intelect cit al unui micut de trei ani si jumatate. Statea mereu dupa ea, nici in pauze nu o parasea. Cind venea la scoala si nu gasea invatatoarea in clasa incepea sa plinga, sa tipe. Uneori, la clasa, cind se plictisea incepea sa-si intepe colegii cu un bold. "Trebuia sa am mereu grija de el, sa-i dau mereu ceva care sa-l preocupe, altfel facea prostii. Dar, chiar daca aveam pentru el program special, nu neglijam nici ceilalti elevi. Era foarte greu, dar nu imposibil. Am discutat si cu elevii, le-am explicat de ce se poarta el asa si au inteles. Daca nu as fi procedat asa probabil ca s-ar fi ajuns si la noi la situatii de criza", a spus institutoarea Ioana Radu.
Un alt exemplu de buna practica este si la Grupul Scolar "Edmond Nicolau". Aici, o eleva cu cerinte educative speciale, care a facut primii doi ani la Scoala de Arte si Meserii, a reusit sa ajunga si la liceu. "Ea era evaluata dupa programe speciale. Avea numai note mari. E adevarat, unii elevi mai protestau ca ei muncesc ca sa ia un zece, iar ea il primea pentru mult mai putin, dar le-am explicat elevilor ca in viitor sansele ei de dezvoltare profesionala sint altele decit ale lor si ca nu trebuie sa se teama de faptul ca va termina si ea liceul, ca trebuie sa o inteleaga si sa o ajute. Am avut de luptat si cu profesorii, dar in final au inteles. Un astfel de om va produce in societate, nu va fi sustinut, ceea ce inseamna foarte mult. Daca ii marginalizam ii vom determina sa devina intretinuti ai statului si va fi mai greu pentru toti", a explicat directoarea Teodora Ilie.
Numai unele ore in comun elevi normali cu cei cu CES
La momentul actual principala problema este aceea ca nu toate cadrele didactice au daruirea necesara pentru a se ocupa de asemenea copii, iar acolo unde asemenea copii au fost inclusi fortat in colectiv, inclusiunea a dat gres si a aparut o criza. Specialistii au spus ca o solutie, de moment, ar fi crearea unor clase speciale in scoli, iar prin program, acesti copii sa aiba unele ore in comun cu ceilalti din clasele obisnuite. Asa s-ar evita multe probleme pina cind societatea ar fi pregatita pentru generalizarea invatamintului inclusiv. Directorul centrului judetean de Resurse si Asistenta Educationala, prof. Valerica Danaila, a spus ca aceasta solutie este in cercetare si ca daca se vor crea toate conditiile materiale necesare, s-ar putea aplica. Pina atunci, recomanda tuturor cadrelor didactice sa urmeze cursurile speciale de pregatire de la Casa Corpului Didactic si sa se aplece cu rabdare si dragoste asupra acestor copii, pentru ca intelegerea si iubirea pot face minuni.
Inca din primii ani, reactia scolilor, a profesorilor, nu a fost cea mai fericita pentru ca acesti copii creau probleme din ce in ce mai grave de disciplina. Faptul ca profesorii si invatatorii erau nevoiti sa-si schimbe stilul, sa acorde atentie si acestor elevi cu cerinte educative speciale (CES), care niciodata nu le puteau aduce premii la concursuri, a adus neajunsuri. A aparut frustarea si refuzul unor cadrelor didactice sa faca ceva pentru care nu erau pregatiti. Acesti elevi stricau lucrurile din clase si faceau viata grea cadrelor didactice. Dupa un timp in unele scoli aceste probleme au fost rezolvate astfel incit comunitatea nu a mai respins elevi cu CES. In altele, problemele nu s-au rezolvat, s-au amplificat si au atins momente de criza.
O idee nobila, aplicata prost
Ultimele luni ale anului trecut au demonstrat ca educatia inclusiva, promovata obligatoriu, fara o pregatire prealabila a comunitatii nu are sanse sa se realizeze in beneficiul actorilor din sistemul de invatamint. Profesoara Valerica Danaila, directorul Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Educationala, a spus ca ideea de la care a pornit proiectul educatiei inclusive este nobila, dar s-a aplicat prost. "In primul rind, profesorii sint nepregatiti. Ei nu au fost invatati sa se poarte cu asemenea copii si unii dintre ei manifesta o reticenta in a-i accepta si intelege. Atitudinea cadrului didactic determina in mare masura atitudinea unor elevi care, la rindul lor, nu manifesta intelegere pentru astfel de cazuri. Parintii, nici ei nu au fost pregatiti pentru asa ceva si de aici situatiile de criza", a explicat prof. Valerica Danaila.
Nu toti profesorii vor sa lucreze cu copiii cu probleme
Un exemplu graitor in acest sens este criza petrecuta la Scoala "Ion Bancila". Parintii elevilor din clasa a V-a au anuntat conducerea scolii ca nu-si mai lasa copiii la scoala, 19 elevi din 20, pentru ca cel de-al 20-lea avea un comportament care nu permitea desfasurarea orelor in mod firesc. Problema era veche de un an, timp in care profesorii si specialistii psihologi au facut tot ce au putut pentru a atenua comportamentul deosebit de agresiv al copilului. Toate eforturile au fost zadarnice. Copilul a continuat sa fie agresiv si sa deranjeze orele, iar parintii ceilorlalti elevi nu au vrut sa mai suporte. Au spus ca la clasa a scazut nivelul predarii foarte mult de cind a venit acel copil si ei nu vor sa-si trimita copiii la scoala degeaba pentru ca apoi sa ii trimita si la pregatire. Nici profesorii scolii nu mai voiau sa-l aiba la clasa pe copilul problema. Ii jignea, le deranja orele si atunci cind considera ca l-a deranjat un cadru didactic isi chema prin telefon tatal care venea si ameninta profesorii, parintii. De mai multe ori a fost nevoie de interventia politiei, a jandarmeriei, pentru a linisti lucrurile. Reprezentantii Directiei pentru Protectia Copilului, directorul adjunct Simona Cimpoae a spus ca ei sint obligati sa respecte dreptul acelui copil la educatie, ca trebuie sa faca totul pentru a-l integra si ca parintii trebuie sa mai aiba putina rabdare. Desi la inceput Consiliul profesoral al scolii a dorit transferarea disciplinara la alta unitate, ulterior s-a ajuns la concluzia ca este mai bine pentru copil sa i se mai acorde o sansa prin transferul disciplinar la o clasa paralela. O alta situatie de criza a fost si la Scoala "Spiru Haret", unde mai multi copii, unii cu cerinte educative speciale, creeaza si ei grave probleme de disciplina. Psihologul scolar de acolo, Aichel Alberto, este de parere ca s-a ajuns aici pentru ca nu colaboreaza cadrele didactice cu psihologii. "Unii profesori nu inteleg ca trebuie sa lucreze impreuna cu specialistii, ca numai asa se aduc elevii pe calea cea buna. Unii profesori nu sint pregatiti sa predea copiilor cu cerinte educative speciale care au comportament deviant si vad o singura solutie, izolarea lor in scoli speciale. De aici apare si faptul ca ei cauta sa evidentieze problemele copilului atit in fata conducerii, cit si in fata celorlalti parinti. O solutie cit se poate de nepotrivita. Acesti copii trebuie intelesi, nu izolati", a mai explicat psihologul scolar Aichel Alberto.
O eleva cu CES a ajuns sa faca fata si la liceu
Si la Scoala "Sf. Andrei" invatatorii si profesorii au probleme cu elevii cu comportament deviant. Aici sint inscrisi aproape 30 de elevi. Directorul scolii, prof. Neguta Ciobanu, a povestit ca uneori erau aproape sa cheme politia pentru ca nu mai gaseau acesti elevi, care chiuleau de la ore. Dupa multe ore de cautari ii gaseau prin cartier. Institutoarea Ioana Radu ne-a povestit ca anul trecut a avut la clasa un copil cu un intelect cit al unui micut de trei ani si jumatate. Statea mereu dupa ea, nici in pauze nu o parasea. Cind venea la scoala si nu gasea invatatoarea in clasa incepea sa plinga, sa tipe. Uneori, la clasa, cind se plictisea incepea sa-si intepe colegii cu un bold. "Trebuia sa am mereu grija de el, sa-i dau mereu ceva care sa-l preocupe, altfel facea prostii. Dar, chiar daca aveam pentru el program special, nu neglijam nici ceilalti elevi. Era foarte greu, dar nu imposibil. Am discutat si cu elevii, le-am explicat de ce se poarta el asa si au inteles. Daca nu as fi procedat asa probabil ca s-ar fi ajuns si la noi la situatii de criza", a spus institutoarea Ioana Radu.
Un alt exemplu de buna practica este si la Grupul Scolar "Edmond Nicolau". Aici, o eleva cu cerinte educative speciale, care a facut primii doi ani la Scoala de Arte si Meserii, a reusit sa ajunga si la liceu. "Ea era evaluata dupa programe speciale. Avea numai note mari. E adevarat, unii elevi mai protestau ca ei muncesc ca sa ia un zece, iar ea il primea pentru mult mai putin, dar le-am explicat elevilor ca in viitor sansele ei de dezvoltare profesionala sint altele decit ale lor si ca nu trebuie sa se teama de faptul ca va termina si ea liceul, ca trebuie sa o inteleaga si sa o ajute. Am avut de luptat si cu profesorii, dar in final au inteles. Un astfel de om va produce in societate, nu va fi sustinut, ceea ce inseamna foarte mult. Daca ii marginalizam ii vom determina sa devina intretinuti ai statului si va fi mai greu pentru toti", a explicat directoarea Teodora Ilie.
Numai unele ore in comun elevi normali cu cei cu CES
La momentul actual principala problema este aceea ca nu toate cadrele didactice au daruirea necesara pentru a se ocupa de asemenea copii, iar acolo unde asemenea copii au fost inclusi fortat in colectiv, inclusiunea a dat gres si a aparut o criza. Specialistii au spus ca o solutie, de moment, ar fi crearea unor clase speciale in scoli, iar prin program, acesti copii sa aiba unele ore in comun cu ceilalti din clasele obisnuite. Asa s-ar evita multe probleme pina cind societatea ar fi pregatita pentru generalizarea invatamintului inclusiv. Directorul centrului judetean de Resurse si Asistenta Educationala, prof. Valerica Danaila, a spus ca aceasta solutie este in cercetare si ca daca se vor crea toate conditiile materiale necesare, s-ar putea aplica. Pina atunci, recomanda tuturor cadrelor didactice sa urmeze cursurile speciale de pregatire de la Casa Corpului Didactic si sa se aplece cu rabdare si dragoste asupra acestor copii, pentru ca intelegerea si iubirea pot face minuni.
