Două cărţi au fost lansate, ieri, la Biblioteca Judeţeană, în cadrul zilelor instituţiei, "Panait istrati - nomadul statornic" a cunoscutului critic Mircea Iorgulescu şi "Ultima trăncăneală" de Ioan Groşescu.
Întâlnirea moderată de directorul bibliotecii, Dragoş Neagu, a debutat cu alocuţiunea conf. univ. dr. Zamfir Bălan, care a evocat momentul întâlnirii sale cu Mircea Iorgulescu, apoi a evidenţiat una dintre calităţile de necontestat ale criticului. Era un polemist înveterat, iar textele sale de critică literară aveau o dinamică specială, pentru că atunci când le scria avea un inamic imaginar căruia îi răspundea. Despre volumul "Panait Istrati - nomadul statornic", conf. univ. dr. Zamfir Bălan a precizat că este o reluare a volumelor publicate de Iorgulescu despre Istrati încă din 1986, cu completările ulterioare. "Dezamăgit de inexactităţile şi lecturile neatente de până atunci ale operei lui Istrati, Mircea Iorgulescu recompune imaginea omului şi scriitorului Panait Istrati şi îl determină pe cititor să aibă propria opinie. Interpretarea e supusă judecăţii active, iar cititorul este trimis la relectura lui Istrati. Aici este marea măiestrie a lui Mircea Iorgulescu", a explicat conf. univ. dr. Zamfir Bălan. Cât despre volumul "Ultima trăncăneală", scris de Ioan Groşescu, a spus că este emoţionant şi că arată multe lucruri personale ale prieteniei dintre Mircea Iorgulescu şi Ioan Groşescu. De asemenea, are şi o mare valoare documentară pentru că prezintă proiectele lui Mircea Iorgulescu şi etapele de lucru ale acestora.
"Ultima trăncăneală" - primul roman electronic al culturii române, un spectacol al omenescului
Profesorul Viorel Mortu a apreciat că "Ultima trăncăneală", o carte care prezintă corespondenţa electronică dintre Iorgulescu şi Groşescu din ultimele lui de viaţă ale lui Mircea Iorgulescu, este un spectacol al omenescului. "Cartea compusă din e-mail-uri este primul roman electronic din cultura română, este puternic ancorat în realitatea literară. Această corespondenţă are anumite caracteristici, un limbaj propriu provenit din comunicarea în timp real. «Vorbeşti cu fundul lumii la tine în odaie» spunea un vers al lui Arghezi, care surprinde foarte bine situaţia. Distanţa dintre Paris, unde locuia Mircea Iorgulescu, şi Ploieşti, unde locuieşte Ioan Groşescu, nici nu se simte. Cei doi bârfesc, se revoltă, ironizează descurcăreţii şi se încheagă astfel o lume care spune ceva despre viaţa scriitorilor români", consideră profesorul Viorel Mortu. "Panait Istrati - nomadul statornic" este, în opinia aceluiaşi vorbitor, un oximoron care surprinde foarte bine esenţa lui Istrati, care a colindat lumea dar şi-a rămas fidel sieşi. "Istrati apare în carte ca un scriitor inepuizabil. Cu cât trec anii, Istrati e nomad în istorii literare, irită, e foarte viu. E un scriitor dinamic, neliniştit, care a spus lucruri esenţiale despre firea noastră. Iorgulescu evocă în volum foarte bine firea de revoltat a lui Istrati, ce este unic în destinul acestui scriitor. Este o carte excelentă care se citeşte cu plăcere, o sursă pentru a medita, a scrie şi rescrie despre Istrati", a explicat profesorul Viorel Mortu. Directorul editurii Karta-Graphic din Ploieşti, care a publicat volumele, conf. univ. dr. Gavriil Preda, a spus că e bucuros de ceea ce au realizat şi că apariţia cărţilor se datorează prieteniei dintre Groşescu şi Iorgulescu, un sentiment caracteristic operei istratiene. "Ultima trăncăneală" o consideră o carte fundamentală pentru istoria literaturii române şi pentru Istrati. Autorul cărţii "Ultima trăncăneală", Ioan Groşescu, a spus că a hotărât să publice cartea pentru că o consideră importantă pentru istoria literaturii şi că din discuţii a scos doar ceea ce era foarte dur la adresa unor personalităţi sau lucruri.
