Învecinată cu Galbenu şi Vişani, cu care împarte şi lacul ce-i poartă numele, Jirlăul e o comună săracă, mai înstărită ce-i drept decât vecinele, dar, categoric, după cum apreciază primarul Rică Tutulan, în a doua parte a clasamentului la nivel de judeţ.
De fapt, întreaga zonă, Galbenu - Jirlău - Vişani, se confruntă cu grave probleme sociale, nu degeaba, mai în glumă, mai în serios, cu mulţi ani în urmă, localnicii au "botezat-o" Triunghiul Bermudelor. Unii spun că s-au ales cu renumele acesta din cauza sărăciei, în sensul că, dacă autorităţile judeţene îi mai lasă mult de izbelişte, vor dispărea cu totul, exact ca navele şi aeronavele din "triunghiul" de legendă. Alţii, mai hâtri, plusează: "Apărem şi dispărem din zona de interes a autorităţilor judeţului, după poftele şi toanele unuia sau altuia. Îşi aduc aminte de noi numai când au ei vreo nevoie, după care, iar nu mai existăm cu anii".
Păcat, căci, să fie clar, nu vorbim de o zonă blestemată de Dumnezeu, ci de una cu un imens potenţial. Cu Buzăul pe de o parte şi lacurile Jirlău şi Câineni pe de alta (înregistrate ca Rezervaţie naturală şi cuprinse în Programul "Natura 2000"), cu suprafeţe importante de pământ numai bun pentru legume (zona este cel mai important bazin legumicol al judeţului) şi cu Făureiul, important nod de cale ferată, la o aruncătură de băţ, este inadmisibil ca atâţia oameni să se zbată în sărăcie. Este inadmisibil să obligi atâţia tineri să ia calea pribegiei, lăsându-şi copiii acasă, când atâtea oportunităţi (turism, piscicultură, legumicultură) se irosesc.
Şi, totuşi...
Când am ajuns la Jirlău, satul vuia de larma copiilor. Era ora prânzului şi, în fugă, toţi se îndreptau spre locul de joacă. Parcul era o tentaţie căreia cu greu îi puteau face faţă. Părinţii, bunicii, abia puteau ţine pasul cu ei. "Îi mai lăsăm puţin afară, că tot e vremea asta frumoasă!", m-a abordat o bunică. Convinsă fiind că nu sunt de-a locului, m-a întrebat: "Aţi mai fost pe aici? Vă place la noi?". Da, mai fusesem de câteva ori, cu mulţi ani în urmă, dar acum nu mai recunoşteam nimic. Din satul de altădată, prăfuit, bătrânicios şi parcă abandonat, nu mai rămăsese nimic. Locul de joacă, şcoala complet renovată, iar lângă ea, o clădire nouă, cochetă - ce am văzut că găzduieşte biblioteca comunală şi sediul Poliţiei Locale, cu un spaţiu verde, frumos amenajat în faţă, căminul cultural refăcut cu mult gust, plus multe locuinţe noi, moderne, nimic nu mai semăna cu ce îmi aminteam. Din tot centrul civic, doar monumentul eroilor îmi era cunoscut. Dar şi acesta căpătase parcă o altă valoare în mijlocul atâtor schimbări. De înţeles că nu am recunoscut nici primăria. Vorbim de-un sediu complet nou, la care atunci când am ajuns noi, încă se lucra, fiind înconjurat de schele.
Primărie nouă, grădiniţă cu încălzire în pardoseală şi LCD-uri în fiecare clasă
Ne-am strecurat cu greu printre muncitori. "E o clădire veche, din 1931. Am păstrat faţada şi primele două camere. Nu m-am îndurat să renunţ la ele, am vrut să-i păstrez specificul, era prea frumos să dărâm complet. Am reabilitat însă zona veche şi am mai construit în spate. Nu aveaţi de unde ştiţi. În vechea primărie, pe care am reabilitat-o şi modernizat-o, funcţionează acum dispensarul", ne-a întâmpinat primarul Rică Tutulan. Cât a costat? "Ne-am descurcat. De doi ani lucrăm la ea, dar suntem aproape gata. Am făcut-o doar cu fonduri proprii şi mână de lucru locală. Am folosit şi de la ajutoare sociale oameni, am avut noroc. Când am început, exista o lege şi, prin AJOFM, puteam angaja pentru lucrări publice şi beneficiari de ajutoare. Din salariul lor, 75% plătea AJOFM, iar 25% noi. Aşa am rezolvat, cu 20 de şomeri. Am reabilitat şi şcolile, şi grădiniţa, le-am pus încălzire centrală, unele corpuri le-am refăcut de la fundaţie. Iar în vechea primărie am dus, aşa cum v-am spus, dispensarul uman şi cabinetul stomatologic. Nu mai depindem aşa mult de Făurei pe domeniul acesta, avem şi farmacii, cred eu că acum e bine", a continuat primarul.
Şi pentru că tot vorbeam de copii, în şcolile şi grădiniţele din Jirlău învaţă peste 400 de şcolari şi preşcolari, educaţi şi supravegheaţi de 30 de cadre didactice, din care 70% fac naveta. Navetă pe care primăria o decontează integral. "Dacă vrei să ai un viitor, trebuie să investeşti în copii. Ei sunt viitorul comunităţii", este convins Rică Tutulan. Iar o dovadă că atunci când vine vorba de viitor comunitatea nu face rabat este noua grădiniţă. O clădire frumoasă, modernă, cum nici în municipiu nu sunt prea multe. Păi, câte grădiniţe Brăila se pot lăuda că au încălzire în pardoseală, grupuri sanitare moderne, videoproiectoare şi televizoare LCD în toate clasele!
În grădiniţă, deşi majoritatea copiilor plecaseră, încă era vânzoleală. Una dintre educatoare ne-a explicat că se face curăţenia de primăvară, se reorganizează clasele şi se reactualizează materialele didactice. De mare ajutor îi erau două furnicuţe, fiica ei şi încă o fetiţă. Gospodine în toată regula, Ştefania şi Laura nu mai pridideau cu mătura şi pămătuful. Cu băsmăluţa legată în creştet, ca o hărnicuţă veritabilă, micuţa comenta în şoaptă: "Prea mult praf, domnule, prea mult praf!".
Muncesc afară şi investesc la Jirlău
"Vrem să fie un mediu plăcut şi vesel aici, la grădiniţă, dar şi la şcoală, mai ales la clasele mici. Angrenăm copiii în tot felul de activităţi, încercăm să le oferim cât mai multă atenţie, pentru că foarte mulţi tineri sunt plecaţi la muncă, afară. Şi-au lăsat copiii acasă, iar ei muncesc unde văd cu ochii. Nu, nici vorbă, nu-i abandonează, le trimit tot ce le trebuie, noi monitorizăm situaţia şi intervenim dacă e cazul. Dar nu e. Mai degrabă îşi neglijează copiii cei fără niciun căpătâi, rămaşi în sat. Ăştia plecaţi muncesc şi se îngrijesc şi de copii, şi de familie, trimit bani, le oferă condiţii bune, se preocupă. Construiesc, îşi modernizează casele. Am făcut şi un cartier nou, cu 100 loturi de case, le-am extins reţeaua electrică, ei numai să le ridice. Muncesc cu greu în Europa şi investesc la Jirlău, dar cred că toţi speră să se poată întoarce acasă", ne-a povestit primarul Tutulan, oarecum mândru de seriozitatea tinerilor, oarecum trist că nu le poate oferi mai mult, aici, acasă.
Ne-a povestit multe despre tinerii Jirlăului, despre ceea au lăsat ei în urmă, despre cât de greu le este printre străini, dar şi despre responsabilitatea imensă pe care o are faţă de copiii şi părinţii lor, vând parcă să demonteze afirmaţia răutăcioasă a fostului ministru Ioan Rus: "De banii aştia, acasă, copiii se fac golani şi nevasta curvă".
Şi tocmai pentru că înţelege responsabilitatea, ca primar, o atenţie deosebită a acordat-o siguranţei cetăţenilor: "Avem Poliţie Locală, printre primele comune din judeţ. Avem trei poliţişti locali, au masină inscripţionată şi supraveghere video la toate intrările în sat".
În plus, în comună, există o reţea de cablu TV, internet şi telefonie mobilă până în cel mai îndepărtat capăt.
"Am pornit cu stângul cu Stancu şi aşa am dus-o trei mandate"
Din dorinţa de a le oferi tinerilor condiţii mai bune şi un anumit grad de confort - căci după ce au muncit ani de zile în Europa, e absurd să te aştepţi să mai care apă de la fântână şi să aibă WC-ul în fundul curţii - Primăria Jirlău a derulat în ultimii ani mai multe proiecte de investiţii în utilităţi. "Am construit o staţie de alimentare cu apă potabilă. E începută cu fonduri guvernamentale, dar terminată cu banii noştri. Apoi, 6 ani a durat realizarea reţelei de apă potabilă. Acum, până la ultimul locuitor are apă. Canalizarea... lucrăm, suntem în faza de licitaţie. Cam 2,5 milioane euro costă, fonduri UE, de la Guvern, dar şi fonduri proprii. Din păcate, am avut nişte probleme, în sensul că a fost nevoie să facem un împrumut la Trezorerie, în valoare de 500.000 euro, ca să asigurăm partea noastră de cofinanţare. Consiliul Judeţean nu a vrut să ne dea aceşti bani, deşi era obligaţia lui să ne ajute. Ce să mai spun, am pornit cu stângul în relaţia cu Stancu (Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte CJ - n.r.) şi asta s-a văzut în toate cele trei mandate. De unde a pornit? Păi, la alegerile din 2004, cineva de aici, un apropiat al lui, a sunat şi i-a zis că sunt probleme cu voturile la Jirlău. A venit, a tunat, a fulgerat, a verificat, evident nu s-a confirmat nimic. Dar a rămas cu aversiune faţă de noi. De la nişte vorbe aiurea, fără niciun fundament. Şi uite aşa am pornit împreună în 2004, eu primar, el preşedinte, dar nu ne-a ajutat niciodată. Cu nimic! L-am rugat de nenumărate ori să ne repare drumul spre Făurei. N-a vrut. N-a avut niciodată bani pentru el. Nu vreţi să ştiţi cum arăta înainte. Căci acum, în toamnă, când a venit Mortu, a făcut o bucăţică şi a mai astupat pe ici, pe colo. Că erau gropi până la genunchi. N-am putut niciodată să facem nimic noi, ca primărie, că nu ne permite legea. Nu e drumul nostru. E drum judeţean şi este al CJ-ului. Ce am putut să facem noi? Am pietruit toate străzile. Plus ce aţi văzut mai devreme, parc pentru copii, şcoli, grădiniţă, alte obiective. Până acum am avut la dispoziţie cam 5- 600.000 lei (5 - 6 miliarde de lei vechi - n.r.) pe an pentru investiţii. Dacă ne-ar fi ajutat şi CJ-ul, era altceva. Dar aşa, numai singuri, am făcut şi noi ce am putut. Am chivernisit cum am putut mai bine banii comunei şi acesta este rezultatul", şi-a vărsat supărarea primarul Rică Tutulan.
Mai sunt însă multe de făcut şi, din păcate, dacă până acum a fost greu, de acum înainte va fi extraordinar de greu. Pentru că, anual, pentru împrumutul făcut, "3 miliarde pe an ne costă numai dobânzile. Va fi foarte greu de acum. Doar să zicem că, dacă se schimbă structura Consiliului Judeţean, şi-or mai aminti şi de noi. Că tare am mai fost ignoraţi!".
Cum a dispărut Stancu ...
Rică Tutulan chiar speră într-o revizuire a atitudinii autorităţilor judeţene faţă de comuna pe care o conduce. Mai ales că, după plombarea DJ 203, o altă problemă pentru care Stancu n-a mişcat un deget ani de zile s-a rezolvat. Concret, în 2009, Primăria Jirlău a depus un proiect pe măsura 3.2.2 a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, ce prevedea construirea reţelei de canalizare apă pluvială şi menajeră şi asfaltare a străzilor din sat. Şase ani, în ciuda tuturor eforturilor, proiectul nu a primit aprobare. Aşa că, în momentul în care au fost puse la dispoziţie fondurile pentru submăsura 7.2 a PNDR, Primăria Jirlău a scris un nou proiect, însă numai pentru asfaltare străzi. Numai că, atunci când să-l depună, primarul a primit hârtie de la CJ că s-a aprobat proiectul pe 3.2.2. A renunţat la 7.2, a pierdut nişte bani, căci scrierea lui a costat, şi s-a întors la 3.2.2, care e mai complex. "N-am avut altă variantă, chit că am pierdut nişte bani, a trebuit să alegem. N-avem cum să derulăm două proiecte cu finanţare din aceeaşi sursă. Dacă se aproba la timp primul, acum puteam să continuăm, dar ni s-a luat şansa asta. A trebuit să plece Stancu să se mişte şi pentru noi câte ceva".
Singurul drum agricol din judeţ este la Jirlău
Cu sau fără Stancu, primarul Rică Tutulan, aflat acum la al treilea mandat, a trebuit să se descurce. Are în mână soarta a 3.200 de locuitori, jumătate dintre ei oameni în vârstă. "Peste 40% din populaţie este îmbătrânită. Mulţi tineri sunt plecaţi. Mai avem şi vreo 300 de romi şi 180 de dosare de ajutoare sociale. Nu e uşor. Faţă de localităţile din jur, nu suntem săraci, dar la nivel de judeţ, da. Suntem o comunitate săracă, să zicem în a doua jumătate a clasamentului, nu chiar la sfârşit. Dar atât am putut singuri. Dacă am fi fost şi noi sprijiniţi de Consiliul Judeţean, dacă ar fi fost mai multe locuri de muncă..."
Exact ca în orice sat din Bărăgan, şi la Jirlău principala ocupaţie a localnicilor este agricultura. Comuna dispune de o suprafaţă arabilă de peste 3.300 ha, din care pe circa 400 ha, cu sistem de irigaţii funcţional, se cultivă legume. Pământul se lucrează în cinci ferme mari, de la 200 la 700 ha, restul în ferme mici şi de particulari, cam 5 %. Mai există şi două ferme mari de vaci şi patru de oi, cu peste 200 de capete. În sat mai funcţionează o fabrică de prelucrare lapte şi o brutărie. "Păcat că moara s-a închis. Era de mare capacitate, măcina 100 tone pe zi, şi pentru judeţele vecine nu numai pentru Brăila. A cumpărat-o un investitor şi după 2 ani a închis-o. Am mai avut o fabrică de conserve, a luat-o cineva, a distrus-o. Ăstia sunt investitorii! Să ştiţi că nici pentru legumicultori nu e foarte uşor, au producţii frumoase, le irigă, avem staţie pe Buzău şi am găsit înţelegere la ANIF, ne-a dat apă la discreţie la costuri rezonabile. Unde să-şi desfacă producţia? Din 90 se tot vorbeşte de un depozit de legume, de o fabrică de prelucrare. Noi, aici, Galbenu - Jirlău - Vişani, suntem bazin tradiţional pentru legume. dar nimeni niciodată nu s-a implicat să-i ajute. Iar ei ... nu au reuşit niciodată să se asocieze, să acceseze fonduri europene. Nu vor şi gata. Văd că pierd, dar tot nu vor. A venit la un moment dat un danez, pentru o fabrică de congelare legume. Dar investiţia era costisitoare şi ca să se justifice cheltuiala cerea o cantitate mare de materie primă. Noi singuri n-aveam cum să o asigurăm, cu vecinii, şi ei legumicultori, nu s-au înţeles. E greu cu asocierea asta şi, uite, fără ea pierd. Dar ăsta e omul! Eu le-am pus la dispoziţie o piaţă de legume, am cheltuit 200.000 euro pentru amenajarea ei. Am făcut şi un drum agricol pe măsura 1.2.5 a FADR, de 10 km, în zona legumicultorilor. De când s-a făcut drumul acesta, s-a extins cultura de legume, se asigură rotaţia culturilor. S-au mai dus cu încă 4 km, pentru că acum se ajunge uşor. Şi ei cu utilajele, şi cei care vin pentru preluarea mărfii. Este singurul drum agricol din judeţul Brăila, a costat aproape 1 milion de euro, dar îşi demonstrează în fiecare an utilitatea", a povestit primarul Tutulan.
Că legumicultura este o ramură de bază a economiei locale dar şi o importantă sursă de venit pentru localnici se vede pe orice stradă din comună, căci în majoritatea curţilor din Jirlău există sere şi solarii, unele, ca de exemplu cel în care am intrat şi noi şi care aparţine unui consilier local, de-a dreptul impresionante.
În ceea ce priveşte zootehnia, în Jirlău sunt înregistrate circa 700 de bovine şi 4.000 de oi. Crescătorii dispun de un islaz de 450 ha. Seceta însă le dă mari bătăi de cap. "E nisip şi clisă aici, la noi, nu prea plouă. Avem OUAI, încercăm să reabilităm sistemul de irigaţii şi să irigăm, altfel nu avem şanse să facem performanţă. În iulie, deja iarba e galbenă, scot animalele la plimbare, nu la păscut. Pentru adăpat au fântâni forate, dar pentru islaz ... ar fi bine dacă am iriga. Eu am însămânţat 100 ha, ca să-i ajut cu hrana, dar scot animalele aiurea, şi când plouă. Pur şi simplu nu înţeleg că îl strică, dar mai lucrăm şi la asta. Cumva trebuie să ne disciplinăm".
Lacul Jirlău, o oportunitate ce aşteaptă să fie exploatată
Cea mai importantă resursă naturală a comunei rămâne Lacul Jirlău. Cu o suprafaţă de peste 900 ha luciu de apă, pe care se află şi graniţa celor trei comune, Galbenu, Jirlău şi Vişani, lacul, înregistrat şi ca Rezervaţie naturală, ar putea reprezenta, prin explotare, o importantă sursă de venit. S-ar putea dezvolta două tipuri de activităţi, piscicultura - cândva reprezenta una dintre cele mai importante resurse ale fostei întreprinderi pisciole -, dar şi turismul - pe site-urile de specialitate fiind prezentat drept "unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui să-l rataţi dacă vă aflaţi în apropiere". Şi totuşi, în ciuda avantajelor, lacul nu este deloc exploatat, fiind lăsat la mila Domnului şi a braconierilor.
Iată povestea lui, spusă de primarul Tutulan: "Lacul a fost proprietatea oamenilor, apoi a trecut la CAP. Mai apoi l-a luat statul şi l-a dat fostei întreprinderi piscicole, devenită ulterior Vermata.
În ceea ce ne priveşte, noi avem cam 100 de proprietari pe 218 ha, iar restul până la 535 este al Primăriei Jirlău. Au mai venit investitori, şi pentru pescuit, şi pentru agrement. Oamenii, proprietarii, au cerut însă extraordinar de mult şi investitorii au plecat. În schimb, s-a braconat în masă. Au luat tot şi au distrus. Tipic, nu? Dar mai are balta peşte, că e o minune balta asta! S-au mai format amonte două lacuri şi când se umflă apele, aduce şi puiet. Peştele se ascunde în stuf şi depune icrele. Se protejează natural. E cuprins în programul Natura 2000, dar e greu cu investiţiile tocmai pentru că sunt mulţi proprietari. Nu vor să se asocieze şi gata. La noi mai e cum e, dar la celelalte primării nici nu se ştiu proprietăţile. De aceea, la iniţiativa mea, s-a înfiinţat un GAL - Câmpia de vest. Acum vrem să vedem ce putem face cu balta prin acest GAL".
Ce poate Jirlăul oferi investitorilor
Ce şi-ar dori să facă în noul mandat primarul Tutulan?
În primul rând să definitiveze lucrările de infrastructură, asta însemnând să asfalteze toate străzile şi să le canalizeze. Mai vrea să amenjaeze un stadion nou, modern şi să găsească modalitatea cea mai eficientă de exploatare a lacului Jirlău. Dar, cea mai mare dorinţă este să racordeze comuna la reţeaua de gaze. Căci, "dacă ar fi gaze, s-ar putea face mai multe lucruri".
De ce n-a reuşit asta până acum? "Două conducte trec pe lângă noi, una spre Făurei şi una la limita de hotar cu Buzăul. De ani de zile ne chinuim, dar degeaba. Ne-am zbătut cu proiecte, dosare, tot n-am reuşit. Am avut proiect comun: Vişani - Galbenu - Jirlău. Am mers la Mediaş, am făcut demersuri. N-a ieşit şi pace! Ţeapă la nivel naţional a fost asta cu gazele. Să fie clar, oamenii mi-au cerut gaze, eu am făcut demersuri, dar nu le-am promis niciodată că le trag. Asta n-a fost niciodată printre promisiunile mele electorale. Pentru că mi-am dat seama că e foarte greu şi nu e ceva ce depinde de mine. Dar e unul dintre obiectivele mele, pentru că sunt conştient că ar fi un atu important pentru investitori. Avem apă, o să avem canalizare, teren dacă cer putem să le punem la dispoziţie, avem drumuri betonate ori pietruite în extravilan, calea ferată, dacă am avea şi gaze... chiar ar avea tot ce le trebuie. Iar oportunităţi locale sunt o groază: legume, cereale, carne, peşte, turism".
Rică Tutulan, de trei mandate în fruntea jirlăienilor
Rică Tutulan are 55 ani şi este de profesie tehnician zootehnist. Este căsătorit şi are un copil. Este la al treilea mandat de primar, toate câştigate cu 60 - 70% din sufragii, drumul lui în politică fiind: PD - PDL - PNL.
Marele succes - Drumul agricol
Marele eşec - Lacul Jirlău, depozitul de legume şi... "faptul că în toţi aceşti ani n-am găsit o cale de comunicare cu Stancu"
Marele pariu - Reţeaua de gaze
