Legea "Big Brother" şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.
La şedinţa comună a Grupului Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi a Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă s-a stabilit că se impune o abordare integrată şi o utilizare la maximum a mecanismelor de colaborare ale celor două structuri, pentru prevenirea şi combaterea evenimentelor de natură să afecteze grav mediul de securitate.
În acest sens, s-a convenit asupra necesităţii repunerii pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile a pachetului de acte normative indispensabile asigurării climatului de siguranţă publică şi securitate naţională, în raport de noile evoluţii ale situaţiei de securitate, dar şi de normele Uniunii Europene şi naţionale în domeniu, arată Ministerul Afacerilor Interne, într-un comunicat de presă.
"Aceste reglementări vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video", a precizat MAI.
Mijloace nepopulare, dar legale
Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.
Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţări teroriste sunt de natură să pună în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.
La rândul său, vicepremierul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, a subliniat că asigurarea unui climat de securitate publică presupune existenţa unor mecanisme operaţionale eficiente ale structurilor de stat, în paralel cu un nivel înalt de responsabilitate în ceea ce priveşte asigurarea garanţiilor procesuale ale persoanelor investigate.
"Toate instituţiile prezente aici, membre ale celor două structuri - GIS şi CNSSU - au atribuţii specifice, dar împreună, beneficiind de un cadru normativ şi operaţional bine structurat - pot genera o reacţie fermă, rapidă, de natură a asigura siguranţa publică, prevenirea şi contracararea tuturor fenomenelor generatoare de pericol la adresa cetăţenilor", a susţinut viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne Gabriel Oprea, în cadrul şedinţei comune de lucru.
Şedinţa comună, condusă de vicepremierul Gabriel Oprea, a avut ca temă analiza dinamicii situaţiei de securitate la nivelul Uniunii Europene şi în zonele de interes strategic ale României, precum şi dezvoltarea capabilităţilor pe linia intervenţiei în situaţiile speciale de urgenţă.
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat joi că trebuie păstrat un echilibru între drepturile omului şi secretul corespondenţei, însă prioritar este dreptul la viaţă, chiar dacă ar fi îngrădit dreptul la comunicare.
Potrivit lui Niţu, în contextul atacului din Paris, comis împotriva săptămânalului satiric Charlie Hebdo, legile privind cartele preplătite şi retenţia datelor ar putea constitui, dacă le-am avea, instrumente potrivite pentru a preveni actele de terorism.
Mai multe ONG-uri au susţinut, în contextul convocării şedinţei interministeriale, că autorităţile române folosesc atentatul din Franţa pentru a restrânge drepturile fundamentale.
