Suprafaţa comunei este de peste 13 mii de hectare, din care 9 mii teren arabil. O suprafaţă destul de mică este, însă, irigată, acolo unde fermierii s-au îngrijit să nu mai stea la mila Domnului pentru apa atât de necesară culturilor. Unii dintre agricultori au reuşit să îşi cumpere, cu fonduri europene, utilaje moderne şi eficiente. Există şi fermieri din Grecia care lucrează pământul din zonă.
Agricultura şi zootehnia produc, de altfel, cea mai mare parte a locurilor de muncă la Măxineni. Acolo mai există şi o fabrică de încălţăminte, cu proprietar italian, care lucrează pentru străinătate şi unde cam jumătate dintre angajaţi sunt localnici. Pentru că nu mai sunt alte posibilităţi de angajare, tinerii din sate au plecat fiecare pe unde a putut, prin ţară sau prin străinătate, în special în Italia şi Spania. Mulţi dintre ei şi-au luat şi rudele pe unde au găsit slujbe bine plătite, aşa că s-au format mici comunităţi de măxineni, departe de casă. Toţi zic că s-ar întoarce cu drag în România, dacă ar avea unde să muncească, astfel încât să îşi întemeieze un cămin şi să îşi întreţină, în condiţii decente, familiile.
Bijuteria monahală de lângă Siret
Potenţialul turistic al comunei este reprezentat, în primul rând, de mănăstirea Măxineni, unde, în 1637, domnitorul Matei Basarab a ridicat una dintre cele mai mari şi frumoase mănăstiri ale Ţării Româneşti, care avea şi rol de punct strategic militar. Pe lista monumentelor din judeţul Brăila figurează şi ansamblul de arhitectură populară din satul Corbu Vechi, dar şi situl arheologic aflat la 500 de metri de gura de vărsare a răului Siret, în satul Voineşti, şi care cuprinde o aşezare şi o necropolă ce datează din secolele 16-17.
A promis şi a făcut
"Prioritatea mea, la preluarea mandatului, a fost creşterea calităţii vieţii în comuna Măxineni. Încet, încet, cu trudă, luptând cu birocraţia şi cu lipsa banilor, schimbarea a început să se arate în satele noastre. Mai sunt multe de făcut, dar suntem pe drumul cel bun şi oamenii văd asta", spune Costel Stroia, primarul comunei Măxineni, aflat la primul mandat.
În cei 4 ani de când e la cârma comunei, explică primarul Stroia, s-au finalizat proiectele de asfaltare a Drumului comunal 56 şi Drumului comunal Corbu Nou - Corbu Vechi. Toate celelalte drumuri comunale au fost pietruite în fiecare primăvară. Valoarea totală - aproape 200 de miliarde de lei vechi, bani de la Guvern. De asemenea, 5 kilometri din reţeaua de apă a comunei au fost refăcuţi integral. În dispensarul din Măxineni, unde îşi desfăşoară activitatea, zilnic, medicul de familie, un stomatolog, precum şi personalul unei farmacii, a fost montată o centrală termică pe lemne. Apariţia celei de-a doua farmacii în comună a dus la scăderea preţurilor medicamentelor.
În ceea ce priveşte învăţământul, liceul din Măxineni a fost modernizat, la fel şcolile din Latinu şi grădiniţele din Măxineni, Latinu şi Corbu Nou. Clădirile au fost reabilitate termic, au acoperişuri noi, centrale termice pe lemne, toalete în interior, cu fose septice.
Pentru un comerţ civilizat, atât pentru vânzători cât şi pentru cumpărători, piaţa agroalimentară din Măxineni a fost modernizată şi este în curs de autorizare sanitar-veterinară. S-au montat 15 tarabe, zona a fost împrejmuită cu un gard, există o sursă de apă şi s-au adus toalete ecologice. Tot acolo se desfăşoară, o dată pe săptămână, şi târgul din Măxineni.
Sistemul de iluminat public din comună a fost modernizat în mai multe etape. Au fost instalate 400 de lămpi în toate satele şi un sistem de aprindere automată la lăsarea întunericului, astfel încât să se reducă factura la energia electrică.
Pentru cei care fac naveta, administraţia locală a reamenajat opt staţii de autobuz în satele comunei. Toate au fost acoperite şi au băncuţe.
Fond special pentru necăjiţii comunei
Impresionat de dramele unor locuitori săraci din Măxineni, primarul Costel Stroia a luat decizia de a înfiinţa un fond social pentru cei mai năpăstuiţi dintre consătenii lui. Din fondurile primăriei s-au pus deoparte peste 250 de milioane de lei vechi şi aproape 20 de cazuri au primit, deja, un ajutor din partea comunităţii. Şi tinerii căsătoriţi au fost încurajaţi cu ceva bani pentru a-şi cumpăra cele trebuincioase gospodăriei, sumele fiind obţinute din sponsorizări.
"Ştiu că pe oameni îi supără cel mai mult problemele legate de infrastructură (străzi, apă, canalizare), dar nu am uitat niciodată cât de importantă este cultura pentru identitatea noastră şi am încercat, pe cât posibil, să o sprijin", ne-a mărturisit primarul Costel Stroia. Căminele culturale din localităţile Măxineni, Corbu Nou, Corbu Vechi şi Latinu au fost reabilitate şi au primit dotări moderne. Clădirile au fost izolate termic, au geamuri termopan şi acoperişuri noi, iar la interior sunt toalete moderne, au mobilier, instalaţii de sunet şi urmează să fie dotate şi cu veselă, pentru diverse ocazii.
Şi bisericile din Măxineni, Latinu şi Corbu Nou au fost renovate sau sunt în curs de renovare. S-au făcut lucrări de structură, consolidări, tencuieli, urmează să primească sprijin de la primărie pentru finalizarea lucrărilor, pentru picturi, catapetesme şi strane.
Din şcoală, muzeu pescăresc
Cu 100 de mii de euro, fonduri europene (prin programul operaţional de pescuit) o fostă şcoală a fost transformată într-un muzeu pescăresc. Acolo, toţi cei care vor să vadă cum se pescuia în anii din urmă găsesc îmbrăcăminte pentru pescari, încălţăminte, bărci, unelte de pescuit, năvoade. Tot acolo, preotul din localitate a amenajat o cameră în care a expus un război de ţesut, covoare tradiţionale, costume populare specifice zonei, vase de lut găsite pe la bătrânii satului. "Ideea mi-a venit în urma unei întâlniri cu ministrul de atunci al Agriculturii, care ne-a spus că există bani pentru acest scop şi ar trebui să îi folosim. Din momentul în care am luat decizia să facem acest muzeu şi până am tăiat panglica inaugurală nu a trecut mai mult de un an", a povestit primarul.
Şi, pentru că după atâta muncă sătenii din Măxineni merită să se mai şi relaxeze, primăria a organizat spectacole de zilele comunei, aducând artişti cunoscuţi şi ansambluri folclorice din ţară. În fiecare an, peste o mie de oameni din toată comuna şi din împrejurimi au petrecut până seara târziu, au cântat, au dansat şi au admirat focurile de artificii.
Promite şi va face
"În perioada următoare voi continua eficientizarea aparatului funcţionăresc al primăriei Măxineni şi voi finaliza procesul de inventariere a bunurilor din patrimoniul comunei. Localnicii merită o administraţie locală modernă, atentă la nevoile cetăţeanului, care să ajute comunitatea", este de părere Costel Stroia.
Pentru mandatul următor, pe care speră să îl obţină de la locuitorii comunei, primarul Costel Stroia are planuri la fel de ambiţioase ca şi realizările de până acum. Cea mai mare dorinţă a lui este, în acelaşi timp, şi cea mai mare dorinţă a tinerilor din zonă: să convingă investitori serioşi şi puternici să vină în comună, să investească acolo, să pună Măxineniul pe harta economică a României, să creeze locuri de muncă şi să plătească taxe şi impozite la bugetul local. În acest scop, administraţia locală va pune la punct un pachet de măsuri fiscale ce ar putea să vină în sprijinul celor care vor să investească în comuna brăileană.
Costel Stroia ştie, însă, că nicio firmă nu va dori să vină în comună dacă infractructura nu va fi modernizată în continuare. De aceea, va continua proiectul de asfaltare a 12 kilometri de drum în satul Măxineni şi a unei artere de un kilometru în satul Corbu Vechi, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării. Străzile din satele Latinu şi Corbu Nou vor fi şi ele asfaltate.
Tot pentru a-i încuraja pe tineri să rămână acasă, primăria le va pune la dispoziţie terenuri pentru construcţia de case şi îi va ajuta dacă vor să îşi înfiinţeze o afacere, fie că este în domeniul agricol, producţie sau prestări servicii.
În perioada următoare, administraţia locală din Măxineni va continua negocierile cu Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" pentru scăderea preţului şi creşterea calităţii apei livrate în comună.
În sprijinul crescătorilor de animale, care nu sunt puţini în zonă, primăria va identifica terenuri pentru păşunat, ce vor fi concesionate către localnici. În acest fel, ei vor putea să ceară şi subvenţii pentru întreţinerea acestor terenuri.
Copiii, cultura şi sportul
Copiii, cultura şi sportul sunt alte puncte importante din proiectul primarului Costel Stroia pentru următorul mandat. "Voi finaliza proiectul privind grădiniţa cu program prelungit şi voi amenaja parcuri şi locuri de joacă pentru copii în toate localităţile comunei", promite primarul din Măxineni. Pentru a reînvia tradiţiile bogate ale zonei, în comună va fi înfiinţată o formaţie de dansuri populare a cărei activitate va fi sprijinită de primărie. Ansamblul, care poate deveni un ambasador cultural al Măxineniului, atât în ţară cât şi în străinătate, are nevoie de un instructor specializat.
Tot în perioada următoare vor fi reabilitate terenurile de sport de la liceul din Măxineni. Finanţarea din bugetul local este aprobată şi lucrările vor începe odată cu intrarea elevilor în vacanţă. Nu a fost uitată nici echipa de fotbal, care va fi susţinută în activitate, iar terenul de joc va fi modernizat, astfel încât să poată găzdui, din toamnă, competiţii la nivel judeţean.
Marea realizare. Marele eşec. Marele pariu
Costel Stroia are 34 de ani, este căsătorit, iar soţia este inginer chimist. Au doi copii, o fată de 5 ani şi un băiat de 2 ani. Fiu al satului, Costel Stroia este medic veterinar, absolvent al facultăţii de profil din Iaşi, în anul 2008. A profesat la o fermă de creştere a vacilor, din Însurăţei, timp de 4 ani, iar din 2012 este primarul comunei Măxineni.
"Voi continua, împreună cu locuitorii, modernizarea comunei, în aşa fel încât Măxineniul şi satele componente să arate aşa cum ne dorim cu toţii".
Marea realizare : Îmbunătăţirea considerabilă a condiţiilor în care învaţă cei aproximativ 700 de elevi de la şcolile din comună
Marele eşec : Nu au început, încă, asfaltările drumurilor comunale din satele Măxineniului
Marele pariu : Convingerea unor investitori să vină în comună pentru crearea de locuri de muncă
