Pe timp de criză, pentru susţinerea cheltuielilor bugetare se pune o presiune deosebită pe colectarea veniturilor la bugetul de stat precum şi la fondurile speciale de asigurare a salariaţilor. Toate aceste capitole bugetare sunt denumite cumulat bugetul de stat general consolidat, iar sarcina în ceea ce priveşte colectarea aparţine direcţiilor judeţene a finanţelor publice. Chiar dacă legislaţia în ceea ce priveşte colectarea banilor la buget nu s-a modificat, se poate observa, cel puţin din declaraţiile guvernanţilor că se urmăreşte cu o atenţie deosebită activitatea privată de unde provine grosul veniturilor colectate centralizat prin Finanţe. Practic, se poate spune că statul a devenit mult mai sensibil atunci când vine vorba în a strânge aceşti bani, iar când respectarea obligaţiilor fiscale din partea contribuabililor nu se realizează voluntar, adică nu dau de bună voie birul la stat, angrenajul privind colectarea silită devine mult mai activ. În cazul contribuabililor brăileni (persoane fizice şi persoane juridice), datele statistice oferite de Direcţia Generală a Finanţelor Publice arată că doar în cazul a 1 din 4 persoane se merge pe varianta extremă a colectării cotelor de venit la buget. Focalizat numai pe persoane fizice, aceleaşi date arată că aici se înregistrează cel mai mic grad de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale. Concret, 1 din 3 brăileni ajung să fie luaţi în vizor de Finanţe pentru că nu şi-au onorat la timp datoriile. În primele luni ale anului trecut însă, veniturile colectate la buget au fost mai mici, de unde rezultă că Finanţele se lăsaseră pe tânjală. Concret, în perioada ianuarie - aprilie 2008 s-au colectat la bugetul de stat general consolidat 262 milioane lei, cu 43 milioane lei mai puţin decât anul acesta în aceeaşi perioadă. Interesant este că veniturile au crescut chiar dacă a scăzut numărul de contribuabili care şi-au achitat la timp obligaţiile. Cu alte cuvinte, în acest an, s-au strâns mai mulţi bani la bugetul central, deşi suntem în perioadă de criză şi tot mai puţini contribuabili se achită la termen de obligaţii.
Unul din patru contribuabili brăileni "uită" să achite la scadenţă obligaţiile fiscale
Din punct de vedere statistic, la nivel judeţean, DGFP Brăila are în evidenţă aproape 25.000 de contribuabili, din care circa 15.000 persoane juridice, inclusiv puncte de lucru ale unor firme din alte judeţe, şi aproximativ 10.000 persoane fizice. Gradul de conformare voluntară la plata obligaţiilor fiscale către bugetul de stat general consolidat este de 73%, mai mic decât în 2008, când la finele lunii mai acelaşi indicator era de aproape 80%. De aici rezultă că numărul brăilenilor care au preferat să achite la timp obligaţiile fiscale a scăzut. Dar se poate observa că în cazul contribuţiilor la fondurile de asigurare gen CAS, şomaj, pensii, indicele are valori mai mari, ajungând până la 78%, de exemplu, în cazul bugetului pentru asigurările de sănătate. Explicaţia este simplă: neplata este aspru sancţionată de legislaţie, ajungându-se până la urmărirea penală a contribuabilului pentru acest fenomen denumit stopaj la sursă. "De asemenea, un grad ridicat de conformare voluntară se înregistrează la accize, unde derularea activităţii unei societăţi plătitoare de acciză este condiţionată de plata acestei obligaţii fiscale. La celălalt pol, cel mai mic grad de conformare se înregistrează în cazul contribuabililor persoane fizice, circa 64%", a explicat Mihaela Marcu, director coordonator adjunct al DGFP Brăila.
Impozitele, TVA şi accizele au asigurat grosul veniturilor la bugetul de stat
Aşa cum a explicat conducerea DGFP Brăila, în perioada ianuarie -aprilie 2009 la bugetul de stat general consolidat, adică bugetul de stat plus bugetele speciale (asigurări sociale de stat, şomaj şi sănătate) au fost colectate 305 milioane lei. În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut se observă o creştere cu peste 16%, în contextul în care anul trecut suma colectată a fost de 262 milioane lei, de unde rezultă un plus de 43 milioane lei. Defalcat pe forme de buget, reiese faptul că grosul sumelor colectate a avut ca sursă obligaţii fiscale aferente sferei bugetului de stat. Cu alte cuvine, cei mai mulţi bani au venit din impozit pe profit, impozit pe venit, TVA şi accize, mai precis 141,314 milioane lei. În comparaţie cu perioada de referinţă a anului trecut, rezultă o diferenţă în plus de aproape 28,5 milioane lei, adică o creştere a gradului de colectare cu 25%.
O pondere importantă la bugetul de stat general consolidat au reprezentat-o şi veniturile colectate în contul asigurărilor sociale de stat. Concret, în primele 4 luni ale acestui an, DGFP Brăila a canalizat către bugetul special 113 milioane lei, cu 15,7 milioane lei mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În plus, la bugetul de sănătate în acest an au ajuns de la Brăila aproape 46,5 milioane lei, cu 1,35 milioane mai mult decât perioada de referinţă a lui 2008. De menţionat este că singurul indicator care a înregistrat o descreştere este cel vizând colectarea sumelor la bugetul de şomaj, unde în primele luni ale anului în curs au ajuns puţin peste 4 milioane de lei, cu 2,5 milioane lei mai puţin decât în perioada similară din 2008.
Totuşi, această descreştere se diluează în total capitole bugetare. De exemplu, o situaţie privind indicatorii realizaţi lunar în primele 4 luni ale lui 2009 comparativ cu 2008, indică faptul că, per total, au fost depăşite realizările de anul trecut. Astfel, în luna ianuarie, de exemplu, pe toate formele de buget, colectările au fost cu 4,27 procente mai mult decât în prima lună a anului trecut. De asemenea, în februarie creşterea a fost cu 18,97%, în martie cu 40,66%, iar în aprilie cu 8,63%.
Datornicii la Fisc au cedat din prima etapă a executării silite
Pentru situaţiile în care contribuabilii nu se achită de obligaţiile fiscale, legiuitorul a pus la îndemâna Fiscului instrumente de constrângere a debitorului. Este vorba despre procedurile privind executarea silită. Prima treaptă este somaţia, prin intermediul căreia statul avertizează contribuabilul cu privire la obligaţia fiscală şi repercusiunile de ordin financiar şi procedural în cazul neplăţii. Datele oferite de DGFP Brăila indică faptul că, la finele lunii trecute, totalul sumelor încasate prin executări silite a debitorilor fiscali se ridica la 53,58 milioane lei. Defalcat pe forme de executare, rezultă că cele mai mari sume au fost atrase în urma emiterii de somaţii către restanţieri. Concret, fuseseră emise peste 10.000 de somaţii din care se încasaseră deja 9.541 în cuantum total de 32,7 milioane lei. De asemenea, fuseseră instituite 3.768 de popriri asupra conturilor bancare ale contribuabililor debitori, procedură în urma căreia s-au mai încasat peste 3,6 milioane lei. În fine, forma extremă o constituie impunerea sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile ale contribuabilului şi valorificarea acestora în cadrul unor licitaţii publice. În acest caz, dintre cele 48 de sechestre, 11 au fost valorificate. "În cazul contribuabililor persoane juridice debitoare, organul fiscal încearcă să convingă asupra oportunităţii şi eficienţei plăţii voluntare întrucât neplata la termen atrage perceperea unor accesorii reprezentând 0,1% pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. Acest procent cumulat înseamnă o dobândă anuală de 36,6%, cu mult peste dobânda la un credit bancar. Sumele rezultate prin aplicarea acestor accesorii sunt nedeductibile fiscal la plata impozitului pe profit pe când dobânda bancară este deductibilă. De aceea, contribuabilii ar trebui să facă un efort şi să-şi achite obligaţiile fiscale la termen", a punctat Marcu.
În concluzie, se poate observa foarte clar faptul că tot mai puţini contribuabili se încadrează în termenul legal de plată a obligaţiilor fiscale. Chiar şi aşa, însă, veniturile colectate de Finanţe au crescut cu peste 16% în primele 4 luni ale acestui an, comparativ cu 2008. Cu alte cuvinte, s-a dat milităria jos din pod şi este foarte probabil ca de la o lună la alta să fie tot mai mult apăsată pedala acceleraţiei în angrenajul de colectare a veniturilor la bugetul de stat.
