După aproximativ 16 ani la conducerea uneia dintre cele mai importante instituţii locale de control - Garda Financiară, lui Marcel Constantin i-au fost luate frâiele. Nu este prima oară când se încearcă eliminarea lui de la cârma GF Brăila, cea mai recentă decizie în acest sens fiind luată chiar la începutul anului trecut. La acea vreme, alături de colegul Ilie Decă, Constantin a fost mutat cu serviciul pentru o perioadă de câteva luni într-un alt oraş, după care a revenit la vechea dragoste, Garda Financiară Brăila. De această dată însă, lovitura de imagine a fost pregătită în cele mai mici detalii de către şefii PSD Brăila şi prima confirmare a venit în momentul în care social-democraţii brăileni au anunţat lista candidaţilor propuşi pentru conducerea deconcentratelor Ministerului de Finanţe. De pe listă lipseau două personaje cu "greutate", care în anii precedenţi reuşiseră de fiecare dată să se menţină agăţaţi în fotolii: Ilie Decă şi Marcel Constantin.
Revenind, de aproape o săptămână, la conducerea Gărzii Financiare se află Silviu Stănescu, secondat de adjunctul Nicolae Frăţilă, comisar în cadrul aceleiaşi instituţii. De menţionat este că Stănescu provine din sistem, în sensul că înainte de a prelua cârma Gărzii Financiare Brăila a ocupat funcţia de consilier superior în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice pentru contribuabili mijlocii Brăila.
Ce s-a întâmplat cu fostul şef Marcel Constantin? Acesta a revenit după un concediu medical pe funcţia de simplu comisar. Potrivit ultimei declaraţii de avere ca şef al GF Brăila, datată cu un an în urmă, Constantin deţine terenuri în suprafaţă totală de peste 75.000 mp, din care 61 mp în municipiu şi restul în judeţ, două case de locuit şi un apartament, plus un autoturism. Important de menţionat este că de numele lui Constantin au fost legate mai multe scandaluri în presă, culminând cu un proces penal pentru braconaj.
Abraşu a semnat, în sfârşit, contractul de management
În ceea ce-l priveşte pe Ilie Decă, el s-a ales cu un post de şef de compartiment în cadrul Direcţiei de Finanţe, după ce se înscrisese la concursul pentru funcţia de director coordonator al aceleiaşi instituţii. Ulterior, el nu s-a mai prezentat la evaluare şi a rămas astfel cu funcţia de şef al Serviciului Contestaţii din cadrul DGFP Brăila.
În final, postul de conducere al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Brăila a fost în mod oficial ocupat în cursul zilei de ieri, după ce Vasile Abraşu a semnat contractul de management. De altfel, Abraşu a dat emoţii celor care l-au nominalizat şi susţinut în cadrul evaluării la Bucureşti a candidaţilor la şefia deconcentratelor Ministerului de Finanţe, prin nesemnarea imediată a contractului. Potrivit datelor pe care le deţinem, Abraşu este născut pe 5 septembrie 1954, în Brăila şi a lucrat în cadrul DGFP Brăila la Direcţia Administrarea Veniturilor Statului până în 1995, moment în care s-a retras pentru a-şi deschide o activitate privată axată pe activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management. El este auditor, membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, expert judiciar şi lichidator judiciar şi deţine în prezent, ca asociat unic şi administrator, firma "Abraşu Consultanţă economică şi expertiză contabilă" SRL, care se ocupă cu audit financiar-contabil şi consultanţă financiar-contabilă, expertize şi evaluări. Cei care au lucrat cu el îl descriu ca un om extrem de conştiincios, un profesionist desăvârşit, al cărui nume nu a fost niciodată implicat în niciun scandal sau chestiune controversată. Soţia sa, Marioara Abraşu, este asociat unic la farmacia "Santa
Pe 17 martie 2008, conducerea ANAF a hotărît schimbarea prin rotaţie, pentru o perioadă de până la 6 luni, a 17 directori executivi din cadrul direcţiilor finanţelor publice judeţene, a 15 comisari şefi ai secţiilor judeţene ale Gărzii Financiare, precum şi a opt directori executivi din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor. Printre cei vizaţi s-au numărat directorul executiv al Finanţelor brăilene, Ilie Decă, şi comisarul şef al Gărzii Financiare, secţia Brăila, Marcel Constantin.
Ilie Decă a fost numit, începînd cu 1 aprilie, director general adjunct al Direcţiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la doar două săptămâni de când acelaşi ANAF îl detaşase pentru o perioadă de şase luni la conducerea Finanţelor din judeţul Harghita. În tot acest timp, la conducerea DGFP s-au perindat Liviu
Constantin Ilie şi Mircea Muntean, omologii lui Ilie Decă la direcţiile finanţelor judeţene din Buzău şi, respectiv, Bacău. Primul a plecat de la Brăila după doar o lună de mandat, iar celălalt s-a reîntors la vatră pe 15 iulie.
Cinci zile mai târziu, conducerea interimară a Finanţelor brăilene i-a fost încredinţată şefului Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Brăila, Vasile Grosu, care, după o săptămână de şefie, a intrat în concediu şi i-a delegat competenţele directorului executiv al DGFP Brăila, Ion Cîrciumaru. După 6 luni de exod, Ilie Decă revine, începând cu 19 septembrie, ca titular pe funcţia de director executiv al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Brăila.
În ceea ce priveşte conducerea Gărzii Financiare, în toată perioada de aşa-zisă detaşare a lui Marcel Constantin nu a venit nimeni altcineva din ţară să-i ţină locul până la revenirea acestuia.
Cercetat penal pentru braconaj
Fostul şef al Gărzii Financiare Brăila riscă să se aleagă şi cu cazier pentru că a participat la o vânătoare fără autorizaţie. La data de 11 ianuarie 2004, Marcel Constantin, pe atunci în vârstă de 56 de ani, vicepreşedinte al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Brăila, a participat, alături de comisarul de poliţie Ionel Iorga şi de alţi 14 inşi "unul şi unul" la vânătoarea organizată pe Fondul de vânătoare 24 Ibrianu. În urma discuţiilor purtate între vânători, s-a constatat că nu exista autorizaţie de vânătoare în grup, motiv pentru care Marcel Constantin i-a sunat pe Muşat Petrică, paznicul de vânătoare al zonei, şi pe Laurenţiu Radu, şeful AJVPS, pentru a clarifica problema. În continuare, a fost întocmit, se spune, un tabel cu cei care participau la vânătoare, s-a făcut instructajul şi s-a trecut la urmărirea vânatului. La urmă, "prada" - cinci cocoşi (fazani) şi 11 iepuri - a fost împărţită între vânători.
Poliţia a început urmărirea penală în cauză abia în primăvara lui 2005, în urma unui articol apărut în presa centrală.
