Şantierul Naval a început să reducă numărul de comenzi plasate subcontractorilor, dar asigură front de lucru propriilor angajaţi. Renumita firmă de confecţii "Braiconf" a redus motoarele şi, în paralel, a procedat la concedierea individuală a zeci de salariaţi. Ambele companii, de evoluţia cărora depinde soarta a peste 4.000 de familii, sunt pe pierderi. Singurul sector care nu pare a avea probleme majore este cel alimentar: "Marex" SA, de exemplu, are vânzări mai mari decât anul trecut, dar din cauza accesului greoi la finanţare a trebuit să pună pe pauză capitolul investiţii. Acestea ar fi, pe scurt, primele concluzii la moment de bilanţ, în mijlocul primului an de criză, pentru cei mai mari angajatori locali care ţin Brăila pe linia de plutire, din punct de vedere economic. Semnalele sunt clare: marii angajatori locali încearcă să-şi dimensioneze afacerile de aşa manieră încât să poată traversa perioada dificilă generată de criză. Astfel, managerii reduc rând pe rând, debitele "robinetelor" de cheltuieli, inclusiv pe partea de personal. Cu alte cuvinte, devine tot mai clar că instinctul de conservare dă nota definitorie politicii manageriale.
Şantierul Naval a renunţat la colaborarea cu foarte mulţi subcontractori
Potrivit informaţiilor de bilanţ semestrial, două companii locale, cele mai mari ca număr de angajaţi, sunt pe pierderi. Cele mai mari sume în roşu le înregistrează Şantierul Naval, cu aproape 1,3 milioane lei, dar şi "Braiconf" a acumulat jumătate de milion la pierderi. Dar să le luăm pe rând.
Şantierul Naval sau mai precis "STX Ro Offshore Brăila" SA ocupă primul loc la nivel local din punct de vedere al numărului de salariaţi. A început anul 2009 cu un număr mediu de 2.177 salariaţi, în urcare faţă de anii precedenţi, dar cu o pierdere netă de 64 milioane lei. Partea plină a paharului este aceea că, fiind sub umbrela protectoare a unei multinaţionale de talia coreenilor de la STX, dar şi graţie eforturilor în plan local, managementul companiei a reuşit să tempereze ritmul în care se acumulează pierderile. De exemplu, la finele primului trimestru pierderea netă era de doar 4,2 milioane lei faţă de 17,04 milioane lei la finele perioadei similare din 2008. La semestru, efectele sunt şi mai vizibile: pierdere de 1,29 milioane lei, în scădere de 22 de ori faţă de semestrul I din 2008. "Grupul din care facem parte nu a avut niciun fel de probleme cu renunţări la contracte, aşa cum au întâmpinat alte companii. Practic, toate navele pe care le aveam în construcţie au mers mai departe şi, din punctul acesta de vedere, a fost bine pentru că într-o perioadă în care unii resimţeau din plin criza noi aveam comenzi şi aveam finanţare. (...) Suntem unul dintre cei mai importanţi actori pe piaţa de shipbuilding din România, care a reuşit în acest an să încheie un contract foarte avantajos pentru construcţia a 3 remorchere, complet armate, pentru Marea Caspică, o piaţă care se va dezvolta în următorii ani. Aceste comenzi ne vor asigura o încărcare destul de bună pentru final de an şi începutul anului viitor, dar vor mai fi şi alte comenzi. În plan intern am reuşit, fără să disponibilizăm oamenii, să aplicăm măsuri de reducere a cheltuielilor. În ceea ce priveşte subcontractorii, am renunţat la o parte din colaborări pornind de la criterii cum ar fi respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, respectarea termenului de livrare sau încadrarea într-un nivel de calitate acceptabil. Astfel am redus numărul de subcontractori cu care lucram, asta şi datorită încărcării, dar mai mult a fost o selecţie a colaboratorilor", a explicat Laurenţiu Rusinoiu, directorul general al "STX Ro Offshore Brăila" SA.
"Braiconf" a trecut la munca într-un singur schimb
În clasamentul firmelor cu cei mai mulţi salariaţi, pe primele locuri se clasează 3 firme din domeniul confecţiilor textile cu peste 4.200 angajaţi: SC "Braiconf" - 2.113 salariaţi, "Solo Textil" - 1.277 persoane şi "Doria Confezioni" cu 830 angajaţi. Dintre cele trei, "Braiconf" a avut cel mai bun rezultat la finele anului trecut: un profit de 0,73 milioane lei, faţă de 0,19 milioane lei în cazul "Doria Confezioni" sau pierderea de 1,97 milioane lei la "Solo Textil". Pentru anul în curs însă datele problemei se schimbă, întrucât "Braiconf" a trecut pe pierdere la jumătate de an. Aceasta după ce la finele primului trimestru din anul curent raportase profit de 0,9 milioane, faţă de 0,59 milioane în aceeaşi perioadă a lui 2008. La sfârşit de semestru compania a anunţat că a intrat pe roşu cu 0,516 milioane lei, faţă de 0,58 milioane lei profit la finele lunii iunie 2008. Ca o completare, şi cifra de afaceri a intrat la apă întrucât a scăzut de la 24,9 milioane lei în semestrul I din 2008 la 20,92 milioane lei în acest an. Aşa cum a explicat conducerea organizaţiei sindicale a salariaţilor companiei, administraţia a aplicat un plan de restructurare încă de anul trecut de când, gradual, s-a trecut la lucrul într-un singur schimb. "Numărul de angajaţi s-a redus cu circa 300 de persoane, în urma acestui program, majoritatea ieşirilor fiind pe cale naturală, adică pensionări ori transferuri. Doar o mică parte a plecat în urma concedierilor individuale, fie prin desfiinţarea unor posturi, fie din cauza neîndeplinirii indicatorilor de normă", ne-a declarat liderul sindical Marian Dogărescu, adăugând că, la acest moment, societatea mai are 1.915 salariaţi, faţă de 2.251 la începutul anului. De asemenea, sursa citată a explicat că la capitolul comenzi şi asigurarea frontului de lucru s-a înregistrat, totuşi, o scădere pe care a pus-o pe seama comprimării pieţei din cauza crizei internaţionale.
Metalurgia se zbate pentru a supravieţui crizei
Cu 1.127 salariaţi, uzina "Promex" este cea de a patra companie locală ca mărime. La fel ca toţi actorii din piaţa metalurgică, firma se confruntă cu lipsa comenzilor "grase", care anul trecut îi asigurau frontul de lucru pentru salariaţi. Comenzile din partea partenerilor străini sunt tot mai puţine, ajungându-se până în situaţia în care administraţia a conceput un program de reorganizare, inclusiv pe partea de personal. De altfel, încă din luna iulie, uzina a notificat intenţia de concediere colectivă a 106 persoane cărora ar urma să li se adauge alte 102 persoane ce ar urma să plece în urma concedierilor individuale. Numărul salariaţilor care vor mai rămâne după finalizarea programului de restructurare propus de conducere este de 881 persoane. "Primul semestru al anului în curs a fost unul dificil pentru societate, din cauza crizei, în sensul că, lunar, numărul comenzilor a scăzut. Sindicatul şi administraţia au analizat periodic situaţia şi au convenit o serie de măsuri menite să echilibreze BVC-ul societăţii, în sensul că, pe parte de personal, au fost efectuate concedieri individuale. Pe lângă acestea au intervenit şi plecările pe cale naturală, adică pensionările", explica înainte de concedieri liderul sindicatului din "Promex", Staicu Rădulescu.
Tot la capitolul metalurgie, ar trebui completat că şi uzina "Laminorul" se resimte în acest an de criză: pierdere la semestru de peste 24 milioane lei, în paralel cu diminuarea de 4 ori a afacerilor, la 24,29 milioane lei. "Pierderea înregistrată de SC «Laminorul» SA Brăila la 30 iunie 2009, în valoare totală de 24.263.621 lei se datorează efectelor crizei economico - financiare globale, prin reducerea drastică a comenzilor de la beneficiarii interni şi externi, cât şi prin diminuarea considerabilă a preţurilor de vânzare a produselor realizate de societatea noastră, dictate de evoluţia preţurilor pe piaţa mondială a metalului", se arată în raportul de activitate la încheierea primului semestru. Ca soluţie, conducerea uzinei a încheiat un contract de procesare materie primă cu societatea comercială "Mechel Târgovişte" SA.
"Marex" a pus pe pauză investiţiile
SC "Marex", unul dintre cei mai importanţi actori pe piaţa locală a cărnii şi produselor din carne, nu a înregistrat probleme grave la capitolul comenzi. Aşa cum a explicat administratorul companiei, Marin Moraru, livrările au crescut în comparaţie cu anul trecut, fenomen care s-a înregistrat la nivelul întregii ţări. Nu are nici probleme legate de recuperarea contravalorii mărfii livrate. "Produsele noastre le livrăm în lanţurile de magazine şi hypermarketuri şi nu sunt probleme cu încasarea banilor. Avem însă probleme din cauza sistării creditării, ceea ce pentru firmă a însemnat oprirea programelor de investiţii. Practic, acest capitol a fost pus pe pauză în aşteptarea unor condiţii favorabile", ne-a declarat sursa citată. De menţionat este că omul de afaceri a ocupat cu două dintre firmele sale - este vorba despre "Marex" şi "Vegetal Trading" - poziţii fruntaşe într-un top al profiturilor realizate anul trecut. Cumulat, cele două unităţi au raportat un profit net de aproape 16,3 milioane lei, rezultatul direct al eforturilor investiţionale din ultimii ani.
