Grupările interlope brăilene au obţinut cea de-a doua mare victorie asupra oamenilor legii, după "marea împăcare" a găştilor din Radu Negru şi Vărsătura, survenită în urmă cu un an. Parchetul a dispus scoaterea de sub urmărire penală (SUP) a 19 fruntaşi ai găştilor de cartier, despre care se bănuia că ar pune la cale un mic "război" - şi care au fost "vizitaţi" de mascaţi, la începutul lunii octombrie -, din lipsă de probe. Considerată cea mai amplă acţiune a forţelor de ordine asupra interlopilor autohtoni, în care au fost implicaţi peste 200 de poliţişti şi jandarmi, razia din 2 octombrie 2008 a fost autorizată de judecători la propunerea Parchetului, în baza unui proces verbal de sesizare din oficiu, întocmit de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ. Acuzaţiile grave formulate în document, deşi credibile, n-au putut fi susţinute de probe, astfel că suspecţii n-au putut fi acuzaţi de nimic. Aşa se face că, cercetaţi iniţial pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni (art. 323 cp) şi instigare la omor deosebit de grav (art. 25 raportat la art. 174-176 cp), interlopii au scăpat basma curată, în baza art. 10 cpp litera a (fapta nu există). Iată şi numele celor care au primit SUP: Dumitru Oprea zis Titel Crăcănatu, Stănel Corbu, Titi Sgîrcitu, Ghiţă Buricea zis "Piciu", Ionuţ Agheboaie zis "Marate", Ionel Sgîrcitu, Ionel Marian Comănescu, Adrian Bazîru zis "Băsănău", Filică Dună, Marin Lazăr zis "Maghighi" (care, oricum, decedase într-un accident rutier), Essam Abdelaty, Radu Bogăţeanu zis "Romică Caţali", Laurenţiu Bocăneţ, Ionuţ Ranete, Angelin Viorel Ciurea, Nicuşor Ionaşcu zis "Roşcatu", Vasile Petcu zis "Tică Valutistu", Marian Dănuţ Soare şi Petruţ Alin Negoiţă zis "Babulică". Conducerea Parchetului ne-a confirmat, ieri, faptul că respectivii au primit scoatere de sub urmărire penală, dar şi continuarea cercetărilor în celelalte două cauze penale aflate în lucru, respectiv dosarul referitor la infracţiuni economice - contrabandă, evaziune fiscală - şi cel de proxenetism, deşi o unii dintre cei vizaţi sunt plecaţi din ţară. Oficial, Soare nu l-a fugărit pe Crăcănatu, ca să-l omoare, iar grupările interlope nu s-au ameninţat reciproc şi nu au pus la cale asasinate. Totuşi, chiar şi pe 1 mai a. c., Dumitru Oprea a fost atacat de doi indivizi, Marin Călin şi Viorel Hăbăruş, în cofetăria "Poem Cafe" de pe strada Gării, ceea ce dovedeşte tensiunea dintre grupări, chit că surse judiciare ne-au declarat că incidentul este unul insignifiant.
Maşină, apartament şi 20.000 de euro, ca să-i lichideze pe Crăcănatu, Corbu şi Sgîrcitu
Potrivit rezoluţiei de scoatere de sub urmărire penală, la sfârşitul lunii septembrie 2008, Serviciul de Investigare a Fraudelor - IPJ s-a sesizat din oficiu în legătură cu cei 19 interlopi, despre care se afirmă că "s-au asociat în grupări infracţionale", având drept scop "comiterea de infracţiuni, respectiv ameninţare, vătămare corporală, furt, tâlhărie, distrugere, şantaj, lipsire de libertate, tentativă de omor şi omor, în vederea creării unui climat de nesiguranţă". Poliţiştii exemplificau, afirmând că Marian Soare din Obor, împreună cu alţi doi inşi, ar fi vrut "să-l lichideze fizic" pe Crăcănatu, prima dată la Hotelul "Vicky", al lui Gheorghe Farcaş zis "Ghiuri", a doua oară la restaurantul "Select". Totodată, în document se afirma că "Vasile Petcu zis Tică Valutistu, Marian Soare şi Ionuţ Ranete s-au deplasat la Penitenciarul Brăila, unde au discutat cu Ionel Graur", promiţându-i că, după liberare, va primi maşină, casă şi 20.000 de euro. În schimb, Graur trebuia "să pregătească asasinarea numiţilor Oprea Dumitru, Stănel Corbu şi Titi Sgârcitu". Poliţiştii mai afirmau că interlopii deţin arme de foc letale şi arme albe, cu care intenţionează să se răfuiască, mergând până la "lichidare fizică". Interesant este faptul că în document sunt prezentate în mod explicit cele cinci grupări infracţionale (de cartier), din care patru recurg la violenţe, în scopul câştigării unor sfere de influenţă (gruparea "Vărsătura", gruparea "Radu Negru", gruparea "Obor-Lacu Dulce" şi gruparea "Centru Vechi").
Din păcate, nu s-a putut proba - şi reprezentantul Parchetului o spune clar - nici existenţa asocierii în vederea comiterii de infracţiuni, dar nici instigarea la tentativă de omor, pentru că nu au putut fi identificaţi martori oculari sau măcar un document scris, care să constituie probă la dosar. Cât despre "licihidarea" lui Crăcănatu, procurorul anchetator a precizat că niciuna din persoanele menţionate nu a confirmat atentatele la viaţa liderului interlop. De altfel, imediat după apariţia în ziarul "Obiectiv" a zvonurilor că ar fi fost atacat de două ori de către liderul din Obor, Oprea ne-a contactat şi a negat vehement că ar fi fost ameninţat.
Reamintim că, în dimineaţa zilei de 2 octombrie 2008, peste 200 de poliţişti şi jandarmi au descins în casele principalilor interlopi brăileni, ridicând, în vederea cercetărilor, sume mari de bani, (61.635 euro, 1.833 $, 130 lire sterline şi 61.700 lei), precum şi diverse înscrisuri care ar putea fi incriminatoare. Afară de bani, din casele scotocite au mai fost ridicate câteva kilograme de aur, zeci de contracte de închiriere şi vânzare-cumpărare, arme albe, 4 pistoale neletale cu bile, o puşcă de tir cu aer comprimat cu lunetă, muniţie, cartuşe, un arc de tir sportiv, 19 telefoane mobile, camere video şi foto, un reportofon, spray-uri lacrimogene, 8 cartele sim, un binoclu cu raze infraroşii, rozete box, cătuşe, o unitate PC, precum şi alte obiecte. Oamenii legii au fost nevoiţi să se deplaseze şi la Constanţa, la domiciliul lui "Titel Crăcănatu", de unde au fost ridicate arme albe, înscrisuri, contracte de vânzare-cumpărare, o vestă antiglonţ şi un toc de pistol. În urma protestelor formulate de suspecţi, anchetatorii le-au restituit acestora banii şi bijuteriile ridicate la razie.
Nicio soluţie în dosarul comisarului Drăgan de la DNA
Pe de altă parte, comisarul Marcel Drăgan, şeful Serviciului de Investigaţii Criminale (SIC) din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila se află în atenţia procurorilor de la DNA încă în toamna anului trecut, mai precis din luna septembrie, el fiind cercetat pentru luare de mită. Acuzaţiile au fost aduse de Titi Sgîrcitu, care a afirmat că i-a dat lui Drăgan bani şi alte atenţii, în mai multe rânduri, plătindu-i şi facultatea. Drăgan nu a comentat afirmaţiile lui Sgîrcitu, aşteptând ca instituţiile abilitate să verifice probele şi să dispună măsurile legale, care însă întârzie. Zilele trecute, Sgîrcitu ne-a confirmat faptul că Marcel Drăgan este în continuare cercetat şi că dosarul a fost conexat cu o altă cauză penală, cea în care acuzaţiile de luare de mită vin şi din partea lui Stănel Corbu. În decembrie 2008, Corbu a afirmat că i-a dat comisarului 1.000 de euro, după ce-au stat împreună la băut, în cazinoul din Barieră. În sprijinul afirmaţiilor sale, Corbu ne-a pus la dispoziţie trei înregistrări video, ce suprind imagini de la întâlnirea celor doi. El a afirmat că şeful de la Investigaţii Criminale i-ar fi propus un "târg": Corbu să-l convingă pe Sgîrcitu să-şi retragă plângerea de la DNA formulată împotriva lui Drăgan, iar Drăgan să-l scoată basma curată în cauzele în care este anchetat. Comisarul nu a negat că s-ar fi întâlnit cu Stănel Corbu, însă a precizat că a făcut-o în baza atribuţiilor de serviciu.
La solicitarea avocaţilor apărării, dosarul "Corbu" a plecat la Curtea Constituţională
* Stănel Corbu a invocat o "excepţie de neconstituţionalitate", respinsă de Judecătorie, dar admisă de Tribunalul Brăila * astă-iarnă, el ceruse Curţii Supreme strămutarea dosarului, pe motiv că nu ar beneficia de un proces corect şi echitabil, însă fusese refuzat * procesul a fost suspendat până la pronunţarea Curţii Constituţionale *
După ce a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie strămutarea dosarului, din cauza presei, Poliţiei şi Parchetului, Stănel Corbu, prin avocaţii aleşi de el, a cerut - şi a obţinut - sesizarea Curţii Constituţionale a României, invocând o "excepţie de neconstituţionalitate". Concret, Corbu, care a fost trimis în judecată pentru şantaj şi lipsire de libertate, a solicitat instanţei brăilene audierea părţilor vătămate din dosar în calitate de martori, dat fiind faptul că aceştia - inclusiv fraţii Titi şi Ionel Sgîrcitu - au negat că ar fi fost şantajaţi, afirmând că ar fi vorba de o neînţelegere şi, mai grav, de o "făcătură a poliţiei". Judecătorul i-a respins pretenţiile, invocând dipoziţiile Codului de Procedură Penală. În replică, apărarea a invocat faptul că legislaţia românească se bate cap în cap cu dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) şi a cerut să fie sesizată Curtea Constituţională. Cum Judecătoria Brăila nu a fost de acord, Corbu a declarat recurs şi, săptămâna trecută, a câştigat confruntarea, avocaţii săi invocând, printre altele, art. 20 din Constituţie, referitor la dreptul cetăţeanului la un proces echitabil. Drept urmare, procesul va fi suspendat până când se vor pronunţa judecătorii Curţii Constituţionale.
De când a fost pus sub acuzaţie, Stănel Corbu a schimbat câţiva avocaţi. El a cerut, de asemenea, restituirea dosarului la Parchet "pentru completarea urmăririi penale", afirmând că rechizitoriul n-ar fi fost verificat de prim procuror sub aspectul "legalităţii şi temeiniciei". Pretenţiile i-au fost respinse. Corbu a fost trimis în judecată în februarie 2008, pentru şantaj şi lipsire de libertate. Parchetul precizează că inculpatul l-a contactat pe Gelu Iosefin Crişu zis "Cioară", căruia i-a solicitat să vină la o cafenea de pe Calea Călăraşilor, pe motiv că fratele său, Cristian, ar fi refuzat să plătească "taxă de protecţie". Crişu l-a contactat pe Iulian Ţăranu zis "Bidon" şi au mers împreună să-l întâlnească pe Corbu. "În timpul discuţiilor, precizează acuzarea, Corbu l-a ameninţat cu un cuţit pe Crişu, afirmând că dacă fratele său va continua să nu se prezinte la el, îl va tăia bucăţi". Cei doi ar fi fost duşi, forţat, cu "Hummerul" acasă la Stănel Corbu. La un moment dat, de frică să nu fie reclamat la Poliţie, inculpatul i-a pus pe cei doi la masă, apoi i-a eliberat. Acuzaţiile de şantaj puse pe seama lui Stănel Corbu au fost formulate în ziua de 20 decembrie 2007, la câteva zile după ce "Hummerul" i-a fost distrus, în zona Pieţei Mari, de o grupare rivală. Fraţii Titi şi Ionel Sgîrcitu l-au reclamat, de asemenea, pe Corbu, afirmând că le-ar fi cerut taxă de protecţie, însă, în instanţă, au făcut declaraţii favorabile inculpatului.
