Zilele trecute, Decă a primit o altă palmă cu piciorul. Mult mai năprasnică, aş zice, pentru că l-a lovit în suflet. Placa aia de marmură, care trona la intrarea în sediul Direcţiei de Finanţe, a fost dată jos de cei care au preluat puterea de la Decă. Era vorba despre o placă pe care se afla şi numele lui Ilie Decă, alături de alţi directori din Finanţele brăilene. Aşa cum bustul lui Saddam a fost dat jos de pe soclu de mulţimea furioasă, tot aşa şi numele lui Decă a fost culcat la pământ şi abandonat probabil în scârbă într-o magazie insalubră.
La ce sete de răzbunare au Mihaela Marcu & co., nu m-ar surprinde să aflu că se lucrează la izgonirea lui Decă din Brăila. Ceea ce nu ar fi deloc greu, cu condiţia ca băieţii care muncesc la acest plan să fie dedicaţi misiunii în sine. Păi, cât credeţi că durează să-i faci viaţa insuportabilă unui nene ca Decă, care toată viaţa lui a fost şef, care nu a dat raportul nimănui, căruia nu i-a spus nimeni nici dă-te mai încolo? Singura problemă a adversarilor declaraţi ai lui Decă este să găsească o insulă pe care să-l exileze. Şi probabil caută una adecvată, să fie siguri că Decă nu se va întoarce în vecii, vecilor, Amin!
