Cultura albaneză a încântat zecile de brăileni care au participat, sâmbătă, la simpozionul dedicat iluministului albanez Naum Vechilargi (Veqilharxhi) şi primului alfabet al limbii albaneze inventat de el. Manifestarea, găzduită de Muzeul Brăilei, a fost moderată de directorul adjunct Valeriu Sîrbu, care a invitat comunitatea albaneză să publice un volum despre Naum Vechilargi (Veqilharxhi) la editura "Istros" a Muzeului, unde s-au mai tipărit peste 270 de volume.
În cadrul simpozionului au luat cuvântul deputatul Oana Manolescu, preşedintele Asociaţiei Ligii Albanezilor din România (ALAR), care a vorbit despre istoria comunităţii albaneze din România, atestată documentar prima dată în 1595. Ea a subliniat în discursul său loialitatea albanezilor faţă de România. Din viaţa şi activitatea patriotică a lui Naum Veqilharxhi au fost prezentate câteva repere de către scriitorul şi ziaristul Marius Dobrescu. El a punctat faptul că primul abecedar realizat de Veqilharxhi a apărut în 1844, avea opt pagini, iar alfabetul inventat şi prezentat de el avea 33 de litere. Cea de-a doua ediţie a abecedarului a apărut în 1845 şi a avut 48 de pagini, iar pe lângă alfabet mai conţinea fragmente din texte biblice, poveşti moralizatoare, proverbe şi zicători. De asemenea, în Cuvântul înainte al manualului erau prezentate ideile iluministe ale autorului. La finalul alocuţiunii sale, Marius Dobrescu a precizat că prin faptele lui şi ideile pe care le-a sădit în conştiinţa contemporanilor săi, Naum Veqilharxhi rămâne unul dintre ideologii şi martirii Renaşterii albaneze. Despre mozaicul etic al Brăilei a vorbit Ghena Pricop, şef de secţie Istorie a Muzeul Brăilei, iar la final, scriitorul Vlad Zografi a prezentat în intervenţia sa problemele şi istoria Balcanilor.
Manifestarea s-a încheiat cu evoluţia grupului "Serenade", format din Carmen Bălăşoiu şi Ştefan Corbu, care a interpretat o serie de serenade din Korcea.
Evenimentul a fost organizat de Muzeul Brăilei în colaborare cu Asociaţia Ligii Albanezilor din România.
