Dezastru pe toata linia si secretomanie acuta sint cele doua caracteristici de baza ale serviciilor publice oferite contribuabililor de catre Consiliul Judetean Braila in perioada 2003-2004, la final de mandat PSD. Aceasta caracterizare reiese din indicatorii calculati de Institutul de Politici Publice (IPP) Bucuresti in urma unei analize efectuate la nivel national. In perioada de referinta, la cirma CJ Braila se afla pesedistul Aurel Simionescu. Rezultatul studiului situeaza judetul nostru pe un un rusinos loc 37 din 41, mult sub locul obtinut intr-un clasament similar al IPP dar care se referea la Consiliul Municipal (respectiv 31 din 37). Practic, CJ Braila a reusit sa devanseze doar judetele Hunedoara, Bihor, Vaslui si Harghita. In plus, la nivel de euroregiune, judetul Braila ocupa ultimul loc, mult dupa Vrancea, Constanta, Buzau, Tulcea si Galati. Mai grav este ca realizatorii top-ului au nominalizat judetul Braila la capitolul "Asa nu!" si in ceea ce priveste disponibilitatea de a le furniza informatiile cerute pentru realizarea clasamentului: "Un prim criteriu definitoriu in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor din Romania de a raspunde eficient cetatenilor cu privire la serviciile furnizate este tocmai disponibilitatea de a oferi informatii. Astfel, la chestionarele transmise de IPP, gradul cel mai scazut de transparenta si rigurozitate in raspunsurile oferite au fost intilnite la judetele: Harghita, Braila, Hunedoara, Bihor, Vaslui", au comentat specialistii IPP.
Braila nu are o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc
Studiul IPP are la baza un proiect derulat pe parcursul unui an si jumatate, in care Institutul a colectat informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre consiliile judetene, respectiv drumuri si poduri judetene, protectia copilului, biblioteci judetene, muzee judetene si managementul financiar al CJ. In baza acestor informatii, Institutul a creat, impreuna cu specialisti reputati si practicieni din administratie, un set de indicatori de performanta care permit tuturor celor interesati sa isi formeze o imagine cu privire la capacitatea autoritatilor de a-si deservi comunitatea in ceea ce priveste furnizarea, la parametri de calitate, a serviciilor publice. Concluziile desprinse in urma cercetarii extinse releva situatii nu tocmai imbucuratoare in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor locale de a pune la dispozitia cetatenilor servicii publice de calitate. Astfel, potrivit informatiilor centralizate de IPP, reiese ca la nivelul anului 2004, in 74% dintre judetele din Romania, inclusiv Braila, nu exista o clasificare a podurilor pe categorii de risc, si asta in conditiile in care tara noastra s-a confruntat frecvent cu inundatii masive. In plus, ponderea drumurilor judetene modernizate in totalul retelei de drumuri claseaza judetul Braila cu mult sub media nationala, mai precis la jumatate din indicatorul mediu national.
Locul 41 din 41 pentru executia bugetara a CJ Braila in 2004
Mai grav, majoritatea muzeelor din Romania, iar Braila nu face exceptie, nu pot oferi, nici macar cu aproximatie, un numar estimat de beneficiari ai evenimentelor/expozitiilor organizate in decursul unui an. De altfel, majoritatea indicatorilor calculati pentru Muzeul Braila sint sub media nationala: ponderea numarului total de vizitatori ai muzeului in populatia judetului, numarul grupurilor scolare care au vizitat muzeul, numarul total de publicatii ale muzeului, numarul total de aparitii in presa ale muzeului, numarul total de evenimente organizate de muzeul judetean, sau numarul total estimat al beneficiarilor evenimentelor organizate de muzeu. Nici in ceea ce priveste biblioteca judeteana lucrurile nu stau mai bine intrucit numarul cititorilor activi din municipiu si judet, sint cu mult sub media nationala. Dezastrul total apare in cazul executiei bugetare a CJ in 2004, judetul fiind clasat chiar pe ultimul loc, 41 din 41, iar aceasta pentru ca doi dintre cei trei indicatori calculati au valorile cele mai mici dintre toate judetele: ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor consiliului judetean - 8,81% pentru Braila, comparativ cu 13,33% media nationala, si ponderea cheltuielilor cu autoritatile publice in totalul cheltuielilor consiliului judetean 11,29% pentru judetul Braila, fata de 8,11% media nationala.
Mult prea putine "bile albe"
In ceea ce priveste bilele albe, putine la numar, CJ Braila poate puncta la acest capitol cu: durata medie de executie a lucrarilor de intretinere pentru drumurile judetene, sub media nationala; cu un cost mediu scazut pentru lucrarile de intretinere a drumurilor de ses; precum si cu un numar mare de aparitii in presa ale Bibliotecii Judetene.
Principala recomandare a IPP in acest sens este crearea si operarea unei baze de date nationale cu date statistice si indicatori de performanta privind furnizarea serviciilor publice care sa ofere cetatenilor, autoritatilor, potentialilor investitori, informatii actualizate la orice moment cu privire la gradul si oportunitatile de dezvoltare ale regiunii, initiativa care sa fie asumata mai departe si permanentizata de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, in calitate de coordonator national al reformei.
In ceea ce il priveste, cel care a condus CJ Braila in perioada in care a fost efectuat sondajul, social democratul Aurel Simionescu, acesta a preferat sa nu comenteze rezultatul studiului realizat de IPP Bucuresti. Simionescu ne-a explicat ca, inainte de a formula un punct de vedere oficial referitor la rezultatele ce plaseaza CJ Braila pe un rusinos loc 37 din 41, in 2004, trebuie sa analizeze in profunzime acest studiu: "Eu inca nu am vazut acest studiu si nu stiu la ce parametri s-au raportat cei care l-au facut. Va trebui sa il analizam si noi, sa vedem despre ce este vorba si abia apoi voi comenta pe marginea lui. Oricum, eu am mai vazut studii care aveau niste rezultate atit de departate de realitate, incit... Dar, repet, eu acum nu am vazut acest studiu si nu pot comenta inca".
Braila nu are o clasificare a podurilor judetene pe categorii de risc
Studiul IPP are la baza un proiect derulat pe parcursul unui an si jumatate, in care Institutul a colectat informatii cu privire la calitatea serviciilor publice furnizate cetatenilor de catre consiliile judetene, respectiv drumuri si poduri judetene, protectia copilului, biblioteci judetene, muzee judetene si managementul financiar al CJ. In baza acestor informatii, Institutul a creat, impreuna cu specialisti reputati si practicieni din administratie, un set de indicatori de performanta care permit tuturor celor interesati sa isi formeze o imagine cu privire la capacitatea autoritatilor de a-si deservi comunitatea in ceea ce priveste furnizarea, la parametri de calitate, a serviciilor publice. Concluziile desprinse in urma cercetarii extinse releva situatii nu tocmai imbucuratoare in ceea ce priveste capacitatea autoritatilor locale de a pune la dispozitia cetatenilor servicii publice de calitate. Astfel, potrivit informatiilor centralizate de IPP, reiese ca la nivelul anului 2004, in 74% dintre judetele din Romania, inclusiv Braila, nu exista o clasificare a podurilor pe categorii de risc, si asta in conditiile in care tara noastra s-a confruntat frecvent cu inundatii masive. In plus, ponderea drumurilor judetene modernizate in totalul retelei de drumuri claseaza judetul Braila cu mult sub media nationala, mai precis la jumatate din indicatorul mediu national.
Locul 41 din 41 pentru executia bugetara a CJ Braila in 2004
Mai grav, majoritatea muzeelor din Romania, iar Braila nu face exceptie, nu pot oferi, nici macar cu aproximatie, un numar estimat de beneficiari ai evenimentelor/expozitiilor organizate in decursul unui an. De altfel, majoritatea indicatorilor calculati pentru Muzeul Braila sint sub media nationala: ponderea numarului total de vizitatori ai muzeului in populatia judetului, numarul grupurilor scolare care au vizitat muzeul, numarul total de publicatii ale muzeului, numarul total de aparitii in presa ale muzeului, numarul total de evenimente organizate de muzeul judetean, sau numarul total estimat al beneficiarilor evenimentelor organizate de muzeu. Nici in ceea ce priveste biblioteca judeteana lucrurile nu stau mai bine intrucit numarul cititorilor activi din municipiu si judet, sint cu mult sub media nationala. Dezastrul total apare in cazul executiei bugetare a CJ in 2004, judetul fiind clasat chiar pe ultimul loc, 41 din 41, iar aceasta pentru ca doi dintre cei trei indicatori calculati au valorile cele mai mici dintre toate judetele: ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor consiliului judetean - 8,81% pentru Braila, comparativ cu 13,33% media nationala, si ponderea cheltuielilor cu autoritatile publice in totalul cheltuielilor consiliului judetean 11,29% pentru judetul Braila, fata de 8,11% media nationala.
Mult prea putine "bile albe"
In ceea ce priveste bilele albe, putine la numar, CJ Braila poate puncta la acest capitol cu: durata medie de executie a lucrarilor de intretinere pentru drumurile judetene, sub media nationala; cu un cost mediu scazut pentru lucrarile de intretinere a drumurilor de ses; precum si cu un numar mare de aparitii in presa ale Bibliotecii Judetene.
Principala recomandare a IPP in acest sens este crearea si operarea unei baze de date nationale cu date statistice si indicatori de performanta privind furnizarea serviciilor publice care sa ofere cetatenilor, autoritatilor, potentialilor investitori, informatii actualizate la orice moment cu privire la gradul si oportunitatile de dezvoltare ale regiunii, initiativa care sa fie asumata mai departe si permanentizata de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, in calitate de coordonator national al reformei.
In ceea ce il priveste, cel care a condus CJ Braila in perioada in care a fost efectuat sondajul, social democratul Aurel Simionescu, acesta a preferat sa nu comenteze rezultatul studiului realizat de IPP Bucuresti. Simionescu ne-a explicat ca, inainte de a formula un punct de vedere oficial referitor la rezultatele ce plaseaza CJ Braila pe un rusinos loc 37 din 41, in 2004, trebuie sa analizeze in profunzime acest studiu: "Eu inca nu am vazut acest studiu si nu stiu la ce parametri s-au raportat cei care l-au facut. Va trebui sa il analizam si noi, sa vedem despre ce este vorba si abia apoi voi comenta pe marginea lui. Oricum, eu am mai vazut studii care aveau niste rezultate atit de departate de realitate, incit... Dar, repet, eu acum nu am vazut acest studiu si nu pot comenta inca".
