De luna viitoare, cei care făceau bani din tranzacţii imobiliare în baza unor acte de identitate false vor avea motive serioase să se teamă. Din mai, notarii publici vor putea verifica personal, în doar câteva secunde, baza de date ce conţine informaţii despre persoane a Poliţiei Române. Mai precis, în momentul în care un individ se va prezenta la notar, cu scopul de a vinde sau de a cumpăra un imobil sau un teren, conform legii, notarul îi va solicita actul de identitate. Apoi, utilizând semnătura sa electronică şi un cod, va accesa baza de date a Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei (SEIP) pentru a verifica seria, numărul actului de indentitate şi codul numeric personal. Sistemul îi va spune dacă datele introduse corespund cu cele din baza de date, şi dacă nu, îl vor avertiza că are de-a face cu un fals. Mai departe, notarul are obligaţia să anunţe poliţia.
Numeroşi notari publici au fost cercetaţi penal fără să fie vinovaţi
În aces caz sunt implicate Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Serviciul de Transmisiuni Special şi Poliţia Română. Toate trei instituţiile au fost de acord că se impunea introducerea unui astfel de sistem, asta deoarece, în practica notarială a ultimilor ani au apărut, tot mai frecvent, cazuri în care unele persoane s-au folosit de identitatea altora, prezentând documente de identitate falsificate în vederea încheierii unor acte de dispoziţie, profitând de imposibilitatea notarilor publici de a le verifica autenticitatea.
Ca urmare a încheierii actelor notariale pe baza unor documente de identitate false au fost prejudiciaţi adevăraţii titulari ai drepturilor de proprietate ce s-au înstrăinat; totodată, aceştia au fost puşi în situaţia să întreprindă demersuri pentru anularea actelor astfel întocmite. Uneori, efectele nulităţii au afectat şi pe dobânditorii de drepturi, deoarece instanţele nu au reţinut întotdeauna că aceştia au dobândit cu bună-credinţă. Astfel, numeroşi notari publici au fost cercetaţi penal, deşi nu dispuneau de mijloace tehnice necesare pentru a verifica dacă respectivele acte de identitate erau folosite de adevăraţii titulari.
"Acest sistem de verificare a validităţii actelor de identitate va veni în primul rînd în sprijinul cetăţenilor"
În acest context, aşa cum ne-a precizat chiar şi preşedintele UNNPR Dumitru Mănescu, aflat săptămâna trecută la Brăila pentru al IV-lea Colocviu Profesional Notarial, pentru a putea stopa acest fenomen infracţional, uniunea a făcut o serie de demersuri la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru identificarea unei soluţii tehnice care să creeze posibilitatea verificării actelor de identitate. Astfel, la începutul acestui an, s-a decis încheierea unui protocol între Ministerul Administraţiei şi Internelor, Serviciul de Telecomunicaţii Special şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România în vederea diminuării fenomenului infracţional privind falsul de identitate.
Aşa cum ne-a declarat purtătorul de cuvânt al STS Bucureşti, col. Adrian Fulea, "acesta este cel mai important pas pentru securizarea circuitului juridic civil întrucît creează posibilitatea validării de către notarii publici a informaţiilor transcrise în actele de identitate, prezentate de părţi, prin intermediul unei aplicaţii de furnizare de date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor. Această aplicaţie informatică administrată de Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor din MAI. va permite validarea codului numeric personal, a seriei şi numărului actului de identitate şi afişarea către notarul public a fotografiei posesorului actului de identitate. Punerea în funcţiune a acestui sistem de verificare a validităţii actelor de identitate prezentate de părţi va veni în primul rînd în sprijinul cetăţenilor, în calitate de beneficiari ai actului notarial, minimizând riscul ca persoana de rea credinţă să poată înstrăina prin mijloace frauduloase bunuri imobiliare care nu îi aparţin. Cu alte cuvinte, reţelele infracţionale de genul «mandatarilor» vor avea o piedică în plus în a mai putea să înşele vigilenţa notarilor publici substituindu-se adevăraţilor proprietari", a declarat col. Fulea.
"Dacă un notar nu e «curat», se va afla că a acoperit un infractor"
La rândul său, vicepreşedintele Uniunii Notarilor Publici din România, Vasile Varga, principalul iniţiator al acestei acţiuni, a explicat că, pentru implementarea acestui sistem, costurile au fost suportate în întregime de către UNNPR, peste 2000 de notari beneficiind din luna mai de această facilitate: "Eu zic că acest sistem merită toţi banii. Vine omul cu actul de identitate, tu utilizezi de semnătura ta electronică, tastezi un cod, şi gata, poţi să verifici dacă cel care a venit la tine este într-adevăr cine spune că este. La fel de bine, dacă un notar nu e «curat», se va afla că a acoperit un infractor şi va primi pedeapsa meritată", a punctat Varga.
În ceea ce îl priveşte, şeful Poliţiei brăilene, cms. şef Cătălin Chivu s-a arătat de părere că aplicarea şi utilizarea unui astfel de sistem, precum şi o colaborare între cele trei părţi implicate, nu poate fi decât benefică şi că va uşura, cât de cât, munca poliţiştilor: "Faptul că acum, toţi notarii care vor lucra cu acest sistem, vor fi obligaţi să anunţe că în biroul lor se găseşte un potenţial infractor, este cât se poate de bun. Noi ne străduiam până acum să ne facem treaba în acest domeniu cât se poate de bine în condiţiile date, dar acest sistem va asigura un timp de reacţie şi de intervenţie mai mare", a declarat cms. şef Chivu.
Instituţiile implicate doresc ca până cel târziu prima săptămână din luna mai, întregul sistem să fie operaţional şi folosit la maxim de către notari. Totodată, în afară de protocolul dintre cele trei părţi, care se va semna imediat după Paşti, UNNPR doreşte, de asemenea, să semneze un alt protocol cu Poliţia Română, în care să se prevadă clar procedura ce trebuie urmată atunci când este depistat un ins cu acte false.
Actele de identitate false - folosite în tranzacţii imobiliare şi pentru accesarea de credite bancare
În ultimii ani, în România, fenomenul falsificării actelor de identitate a atins cote alarmante, Poliţia descoperind reţele de falsificatori care doreau astfel să obţină diverse bunuri sau sume de bani, fie să călătorească în afara ţării, deşi aveau interdicţie. Astfel, actele de identitate false au fost folosite, în unele cazuri, pentru cumpărarea sau vânzarea unor imobile şi terenuri, de multe ori, adevăraţii proprietari trezindu-se în stradă. În aceste cazuri au fost implicaţi chiar şi funcţionari publici aflaţi în posturi cheie. În alte cazuri, actele de identitate false au fost folosite pentru accesarea unor credite bancare, de multe ori substanţiale sau pentru obţinerea de carduri bancare. Mulţi au trecut graniţa cu acte de identitate false sau au încercat să obţină cărţi de muncă în acest fel.
