Guvernul nu renunţă la ideea de a le interzice aşa-numiţilor pensionari de lux să cumuleze la venituri atât pensia cât şi salariul de la stat. Deşi, în luna ianuarie, Curtea Constituţională a obligat Executivul să renunţe la intenţia de a-i pune pe pensionari să aleagă între pensie şi leafa de la stat, guvernanţii revin cu o propunere legislativă similară. De data asta, însă, cei care vor să îşi păstreze statutul de angajaţi ai unor instituţii publice nu mai sunt forţaţi să renunţe la pensie indiferent de cuantumul acesteia. În noul act normativ gândit de Guvern se specifică faptul că vor ieşi din sistem doar pensionarii a căror pensie depăşeşte salariul mediu brut aferent anului în care se face plata. Concret, prim-ministrul Emil Boc a explicat că "toţi pensionarii care au o pensie sub 1.693 lei vor putea cumula pensia cu salariul la stat. Cei care au o pensie mai mare de 1.693 lei vor trebui să opteze între pensie şi salariu". Dacă se alege salariul, plata pensiei va fi suspendată până la încetarea încadrării în funcţia respectivă.
Guvernul a luat această decizie miercuri, 1 aprilie. Există deja un proiect de act normativ, dar forma finală a acestuia va fi adoptată doar după ce se va primi avizul Consiliului Economic şi Social, precum şi al Consiliului Superior al Magistraturii. Guvernanţii speră că, de data asta, vor putea pune în aplicare ceea ce şi-au propus. "Conform jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul sau să-l limiteze la un anumit plafon, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament între diversele categorii profesionale trebuie să aibă o raţiune licită", se arată într-un comunicat al Guvernului. Din acelaşi comunicat reiese că procedura cumulului pensiei cu un venit salarial provenit de la stat, în limita unui plafon valoric, este practicată în mai multe ţări ale Uniunii Europene, cum ar fi Franţa, Portugalia şi Grecia, în timp ce în alte state - Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia, Germania - cumulul pensiei cu salariul nu este posibil. Premierul Boc a declarat presei că prin aplicarea acestei măsuri, se vor economisi "zeci de milioane de euro" de la bugetul de stat.
Autorităţile centrale spun că, în prezent, există 20.440 de persoane care au şi pensie şi salariu de la stat, 1.400 la Bucureşti şi 19.000 la nivel local. În Brăila, se află în această postură circa 68 de persoane, încadrate la Poliţia Comunitară, Prefectură, Consiliul Judeţean şi Primărie, dintre care doar 23 au pensie mai mare de 1.693 lei şi sunt, astfel, vizate de noul act legislativ pregătit de Guvern. Prefectura şi Consiliul Judeţean ne-au comunicat că au doar câte un angajat care ar trebui să opteze între pensie şi salariu, iar primarul Aurel Simionescu a nominalizat doi directori de direcţii deconcentrate din cadrul Primăriei: Anişoara Satnoianu, de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Nicolae Balaban, directorul Administraţiei Portuare. La Poliţia Comunitară, unde şi-au găsit de lucru mulţi dintre militarii scoşi la pensie anticipat în cadrul procesului de restructurare a Armatei, sunt 18 angajaţi cu pensii mai mari de 1.693 lei. În cadrul Garnizoanei, se află în această situaţie colonelul Petru Gurău, şeful Casei Armatei.
"E neconstituţional şi discriminatoriu"
Bineînţeles, cei vizaţi de intenţia Guvernului Boc nu se bucură de postura în care ar putea fi puşi. Pensionarii angajaţi la stat intervievaţi de reporterii noştri au evitat să specifice exact la cât se ridică pensia lor, însă ne-au declarat că măsura este neconstituţională şi discriminatorie. Dumitru Hahui, directorul adjunct al Poliţiei Comunitare Brăila, este de părere că, din moment ce Curtea Constituţională a dat o decizie de neconstituţionalitate în luna ianuarie şi actuala încercare a Guvernului de a-i scoate din sistemul de stat pe pensionari este sortită eşecului. În plus, Hahui nu înţelege de ce această diferenţiere între cei cu pensii mai mari şi mai mici de 1.693 lei. "Pensia mea reflectă studiile pe care le-am făcut şi funcţiile deţinute. De ce unul care nu a învăţat şi nu a muncit cât am învăţat şi am muncit eu să poată fi şi pensionar, şi angajat la stat, iar mie să mi se refuze acest lucru?", se întreabă retoric Dumitru Hahui. Şeful său, Traian Jipa, directorul Poliţiei Comunitare, a fost mai rezervat în declaraţii. "Deocamdată, până nu văd textul final de lege, nu pot să mă pronunţ. Să vedem dacă actualul proiect va primi toate avizele necesare ca să poată trece prin Parlament şi după aceea să vorbim", ne-a spus Jipa.
Despre neconstituţionalitate a vorbit şi Petru Gurău, şeful Casei Armatei. "Potrivit Constituţiei, orice cetăţean este liber să-şi aleagă locul de muncă. Din punct de vedere legal, nu mă poate obliga nimeni să îmi aleg locul de muncă la privat. Guvernanţii noştri ar trebui să ţină cont de situaţiile concrete ale oamenilor. Nu toţi avem pensii de lux, de zeci şi sute de milioane de lei. Unii dintre noi am fost obligaţi să ieşim la pensie, fiindcă s-au desfiinţat unităţile militare unde activam. Unii avem de întreţinut copii la facultate sau soţii care şi-au pierdut locul de muncă şi nu se mai pot angaja pentru că au o anumită vârstă", ne-a spus Gurău. Acesta recunoaşte că, dacă ar fi forţat să aleagă între pensie şi salariu, s-ar lipsi de leafa de 900 lei încasată acum de la Casa Armatei şi ar rămâne cu pensia, care este, oricum, mai substanţială.
Ar lăsa pensia pentru funcţia de director
Există, totuşi, şi situaţii în care unii pensionari ar fi dispuşi să renunţe la pensii, pentru a activa în sistemul de stat. Este vorba despre doi posibili viitori directori de deconcentrate, propuşi în funcţii pe criterii politice, democrat - liberalii Marcel Stănescu şi Ionel Tâmplaru. Aceştia vor intra sub incidenţa actului normativ al Guvernului în momentul în care vor fi numiţi directori la Sistemul de Gospodărire a Apelor respectiv la Oficiul de Cadastru. Cei doi au declarat că, indiferent ce se va întâmpla, vor renunţa la pensie cel puţin pentru 4 ani, cât vor fi directori la respectivele instituţii. Precizăm că ambii provin din sistemul militar, Stănescu de la Marină, iar Tâmplaru de la MApN, ambii ocupând funcţii importante, de conducere, şi având grade mari. Când a fost întrebat dacă ar fi dispus să renunţe la pensia militară, Sătnescu ne-a declarat: "În funcţie de reglementările care apar, sunt dispus să renunţ la pensie. Sunt conştient că salariul pe care-l voi avea ar putea fi mai mic decât pensia, dar să nu vă închipuiţi că aceasta este foarte mare. Dacă luaţi în calcul faptul că am o familie, că am trei copii, dintre care doi sunt încă de vârstă şcolară, consider că este importantă şi poziţia socială pentru aceşti copii. Poziţia de simplu pensionar nu este cea mai potrivită. Consider că am posibilitatea, în felul acesta, să-mi manifest în continuare priceperea". În ceea ce îl priveşte, Ionel Tâmplaru a precizat că nu va avea niciun fel de regrete în momentul în care va renunţa la pensie şi că e dispus să facă acest lucru imediat ce va fi numit pe funcţia de director la Oficiul de Cadastru. "Îmi doresc ca 4 ani să activez în acest domeniu, să am nişte realizări, aşa că voi renunţa imediat la pensie".
