Mii de brăileni, dintre care mulţi rămaşi fără slujbe cu câţiva ani înainte de pensionare, încearcă varianta unei pensii de boală, aşa cum se procedează peste tot în ţară. Recent, premierul Emil Boc a a cerut reevaluarea tuturor dosarelor, iar Ministerul Sănătăţii va face o analiză pe judeţe a pensionărilor pe caz de boală. Ministrul Attila Cseke a precizat că din cauza numărului exagerat de dosare, există deja un judeţ căruia i s-a retras dreptul de a face pensionări medicale.
În evidenţele Casei Judeţene de Pensii (CJP) Brăila figurează, în prezent, aproximativ 13.000 de persoane care beneficiază de pensii de invaliditate, ceea ce înseamnă 16% din numărul total al pensionarilor. Din cauza problemelor socio-economice, tot mai mulţi brăileni cedează psihic sau se îmbolnăvesc de inimă. Nu mai puţin adevărat este şi faptul că unii dintre ei reuşesc, prin diverse metode, să fenteze sistemul şi să obţină astfel o pensie, un venit sigur pentru care nu trebuie să muncească. Cert este că numărul celor care beneficiază de pensii de invaliditate este foarte mare. Potrivit unui raport statistic întocmit de către specialiştii CJP Brăila, la nivelul Serviciului de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de muncă, numărul total al pensionarilor de invaliditate este de 12.785, dintre care 6.200 au pensii de gradul III, 6.084 au pensii de gradul II, iar diferenţa, pensii de gradul I. Pensia medie de invaliditate, la nivelul judeţului Brăila, este de 507 lei, în timp ce la nivel naţional este de 540 de lei pe lună. Guvernul a estimat că dacă 30% din dosare se dovedesc a fi false şi vor fi anulate, se va realiza o economie de circa 35,5 milioane de euro la bugetul de pensii.
La Brăila - 16% pensii de invaliditate
Ponderea acestei categorii de pensionari variază între 6% în unele judeţe până la aproape 30% în altele. Brăila, cu 16% se situează pe o poziţie de mijloc într-un clasament naţional. Anul trecut s-au înregistrat circa 1.500 propuneri la pensie, care au fost încadrate în diferite grade de invaliditate, în timp ce pe parcursul anului 2008, au fost 1.200 de cazuri noi. "La Brăila, foarte multe probleme nu sunt, dar nu exclud varianta să existe persoane care ar fi primit acest statut poate nu tocmai legal. Acest fapt însă nu-l pot dovedi, deoarece oamenii vin cu documente scrise de medicul de familie sau de cel specialist, iar pe diagnosticul pe care-l are, nu pot interveni", a spus Sorin Enache, directorul CJP Brăila. Dacă până acum, pe primul loc în rândul afecţiunilor acuzate de brăileni figurau cele cardio-vasculare, situaţia s-a schimbat şi în topul clasamentului bolilor se află cele psihice. Au fost înregistrate şi pensionări pentru afecţiuni ale aparatului respirator, afecţiuni digestive, TBC, boli endocrine şi de metabolism. Aproape un sfert dintre cei care obţin pensie de invaliditate o fac cu ajutorul unui certificat eliberat de către un medic psihiatru. De altfel, majoritatea celor care se pensionează pe caz de boală sunt persoane care nu au un loc de muncă. Diagnosticele pentru afecţiuni psihice, cum ar fi depresia sau fobiile, sunt uşor de dat, însă greu de verificat. "Am primit, într-o perioadă, mai multe reclamaţii, pe care le-am trimis la Comisia Naţională de Expertiză, pentru a verifica dacă încadrarea într-un grad de invaliditate a fost corect stabilită. La acest moment, nu avem reclamaţii şi nici dosare trimise spre reverificare la Bucureşti", a precizat Sorin Enache.
An de an, conform datelor oficiale, numărul dosarelor de ieşire la pensie pe caz de invaliditate, descoperite a fi false, se înmulţeşte. În urma verificărilor Institutului Naţional de Expertiză Medicală (INEMRCM), în 2006 au fost fost depensionate 33% din persoanele cu dosar de invaliditate, în 2007, 34%, iar în 2008, 38,6% din aceste persoane, potrivit reprezentanţilor Casei Naţionale de Pensii (CNPAS).
