Mai mult de jumatate din suprafata agricola a judetului este expusa, anul acesta, la un fenomen cu efect devastator in ceea ce priveste productivitatea culturilor agricole. Identificat de specialistii in domeniu sub notiunea de compactare, fenomenul a capatat in rindul agricultorilor o denumire mult mai sugestiva: "pietrificarea" solului. Asa cum rezulta din denumirea populara, din cauza lipsei acute a apei din sol, terenul agricol se transforma intr-o veritabila platforma betonata, in care cu greu plugul poate intra. In aceste conditii, infiintarea unei culturi agricole devine un joc cu miza mare, in care de cele mai multe ori producatorii pierd pentru ca isi pun toate sperantele in multasteptatele ploi. Grav este ca multi dintre ei capituleaza si prefera sa lase terenurile pirloaga. Estimari in domeniu indica faptul ca o treime din suprafata agricola a judetului este afectata de compactare. Exista totusi un remediu - irigarea - insa aceasta devine imposibil de aplicat pe terenurile neamenajate sau unde sistemele de irigatii au fost pur si simplu devastate de hoti. Una peste alta, este de asteptat ca, in toamna, importante suprafete cu destinatie agricola sa fie lasate de izbeliste in asteptarea unor ani mai ploiosi.
180.000 ha sint cu grad ridicat privind riscul de "pietrificare"
Seceta acuta si persistenta din aceasta vara, cu radacini in anii precedenti, lasa urme adinci in activitatea agricola. Fermierii se vad pusi acum in fata unui fenomen care le afecteaza direct "materia prima": pamintul. Solurile se rigidizeaza intr-un asemenea grad incit orice incercare de aplicare a unei araturi este sortita esecului. Practic lama plugului fie, pur si simplu, nu poate patrunde in "betonul" uscat al solului, fie, in cazul utilajelor mai puternice, formeaza in urma bolovani de dimensiuni mari care nu mai pot fi sparti decit cu un tirnacop. Acest fenomen este cunoscut de specialisti sub denumirea de compactare si este generat de trei factori importanti: umiditatea in sol, tipul de soluri si calitatea lucrarilor agricole din anii precedenti. In urma studiilor pedologice efectuate de specialisti s-a concluzionat ca cele mai expuse soluri sint cele aluviale. Concret, directorul Oficiului Judetean de Studii Pedologice, Horea Nitu, a explicat ca terenurile cele mai expuse fenomenului de compactare sint cele din Lunca Siretului, Lunca Buzaului, zona de sud a judetului, zona riverana a Dunarii inclusiv IMB. "La o prima evaluare, suprafetele de teren care ridica probleme prin prisma compactarii solului, insumeaza circa 180.000 ha, adica circa jumatate din suprafata agricola a judetului. Solutia este irigarea, dar probleme grave sint in zonele neirigate", a spus sursa citata. Practic, potrivit situatiei prezentate de Horea Nitu, terenurile cele mai expuse fenomenului compactare sint cuprinse intr-un areal care inconjoara ca un cerc limitele judetului, doar centrul judetului, cu mici exceptii fiind avantajat din punct de vedere al structurii solurilor. Mai mult, sursa citata a apreciat ca, raportat la total suprafata irigata in intreg judetul, din cele 180.000 ha cu terenuri aluviale expuse compactarii, mai mult de 100.000 ha nu au "vazut" apa decit din ploi. Astfel, se poate concluziona ca in cazul unei treimi din suprafata arabila a judetului exista grave probleme legate de compactare si nici nu s-au facut irigari.
De mentionat este ca, potrivit celei mai recente raportari privind irigatiile a structurii teritoriale a Autoritatii Nationale de Imbunatatiri Funciare, la nivelul judetului Braila, din suprafata de circa 350.000 ha de teren arabil, mai putin de 100.000 ha au fost irigate.
"Fenomenul compactare poate ajunge la adincimi de peste 30-40 cm"
Asa cum a explicat directorul executiv al Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, Vasile Suraianu, compactarea solului apare ca fenomen in fiecare an, dar se amplifica din punct de vedere al gravitatii si efectelor in anii secetosi: "Ultimii ani pot fi caracterizati ca fiind secetosi chiar daca am inregistrat si inundatii. Anul 2007 se distinge ca gravitate insa, date statistice realizate in urma masuratorilor in teren indicind un deficit de apa din sol la adincimea 0 - 20 cm intre 300 si 350 metri cubi la hectar. La adincimi mai mari de pina la 80 cm, deficitul creste pina la 1.200 mc/ha, cu mult sub coeficientul de ofilire. In astfel de conditii, coroborat cu tipul de soluri unde se inregistreaza deficit de apa, apare fenomenul de compactare, care poate ajunge la grosimi destul de mari de peste 30 - 40 cm", ne-a declarat Suraianu. Chestionat in privinta solutiilor recomandate producatorilor agricoli, sursa citata a indicat irigarea. "Inainte de aratura principala din toamna, se indica irigarea de completare. In caz de compactare, cantitatea de apa aplicata trebuie sa fie mai mare, la fel ca si frecventa unor astfel de lucrari. Situatii cu adevarat dramatice apar in zonele in care nu se poate iriga, fie din cauza lipsei banilor fie din cauza lipsei amenajarilor pentru irigatii ori a nefunctionalitatii acestora", a spus Suraianu, adaugind ca situatia de la Braila este cunoscuta la nivel central.
"Sistemul minim de lucrari a fost aplicat si si-a dovedit eficacitatea, dar numai in cazul terenurilor irigate"
Ca solutie tehnica de pregatire si infiintare a culturilor, seful DADR a punctat ca insamintarile se pot face, dar numai prin intermediul unor lucrari de discuire. "Se recomanda una sau chiar mai multe lucrari cu discuri grele pentru ca de arat nici nu poate fi vorba intrucit chiar si cu tractoare puternice singurul rezultat ar fi formarea unor bolovani mari care nu mai pot fi farimitati. Ca si tipuri de culturi ce se preteaza unor astfel de lucrari speciale sint cele de paioase si rapita. De altfel, in Insula Mare a Brailei, numai prin discuiri se fac insamintarile, asa-numitul sistem minim de lucrari", a mai spus directorul DADR. Intrebat daca din punct de vedere al costului lucrarilor de infiintare producatorii argicoli vor avea probleme, Suraianu a subliniat ca in principiu, cheltuiala pentru sistemul minim de lucrari este mult mai mica, pentru ca nu se face aratura, care presupune un anumit consum de motorina. Sursa citata a recunoscut ca efectele financiare vor fi resimtite nu in etapa infiintarii culturilor, ci la momentul recoltarii, "daca vor mai avea ce sa recolteze". Pina in prezent, sistemul minim de lucrari a fost aplicat si si-a dovedit eficacitatea, dar numai in cazul terenurilor irigate. "Nu avem experienta lucrarilor in teren neirigat si de aceea mi-ar fi foarte greu sa fac o cuantificare a pierderilor generate de compactare", a mai adaugat Suraianu. In concluzie, seful DADR Braila a marjat pe varianta reabilitarii, in prima faza, a sistemului de irigare, urmat de o extindere a acestuia. "La noi, infrastructura din acest punct de vedere exista, la fel si cladirile, statiile de pompare sau stilpii. Reabilitarea si punerea in functiune a sistemului ar duce la un control mai bun, inclusiv in ceea ce priveste fenomenul compactare", a incheiat Suraianu.
180.000 ha sint cu grad ridicat privind riscul de "pietrificare"
Seceta acuta si persistenta din aceasta vara, cu radacini in anii precedenti, lasa urme adinci in activitatea agricola. Fermierii se vad pusi acum in fata unui fenomen care le afecteaza direct "materia prima": pamintul. Solurile se rigidizeaza intr-un asemenea grad incit orice incercare de aplicare a unei araturi este sortita esecului. Practic lama plugului fie, pur si simplu, nu poate patrunde in "betonul" uscat al solului, fie, in cazul utilajelor mai puternice, formeaza in urma bolovani de dimensiuni mari care nu mai pot fi sparti decit cu un tirnacop. Acest fenomen este cunoscut de specialisti sub denumirea de compactare si este generat de trei factori importanti: umiditatea in sol, tipul de soluri si calitatea lucrarilor agricole din anii precedenti. In urma studiilor pedologice efectuate de specialisti s-a concluzionat ca cele mai expuse soluri sint cele aluviale. Concret, directorul Oficiului Judetean de Studii Pedologice, Horea Nitu, a explicat ca terenurile cele mai expuse fenomenului de compactare sint cele din Lunca Siretului, Lunca Buzaului, zona de sud a judetului, zona riverana a Dunarii inclusiv IMB. "La o prima evaluare, suprafetele de teren care ridica probleme prin prisma compactarii solului, insumeaza circa 180.000 ha, adica circa jumatate din suprafata agricola a judetului. Solutia este irigarea, dar probleme grave sint in zonele neirigate", a spus sursa citata. Practic, potrivit situatiei prezentate de Horea Nitu, terenurile cele mai expuse fenomenului compactare sint cuprinse intr-un areal care inconjoara ca un cerc limitele judetului, doar centrul judetului, cu mici exceptii fiind avantajat din punct de vedere al structurii solurilor. Mai mult, sursa citata a apreciat ca, raportat la total suprafata irigata in intreg judetul, din cele 180.000 ha cu terenuri aluviale expuse compactarii, mai mult de 100.000 ha nu au "vazut" apa decit din ploi. Astfel, se poate concluziona ca in cazul unei treimi din suprafata arabila a judetului exista grave probleme legate de compactare si nici nu s-au facut irigari.
De mentionat este ca, potrivit celei mai recente raportari privind irigatiile a structurii teritoriale a Autoritatii Nationale de Imbunatatiri Funciare, la nivelul judetului Braila, din suprafata de circa 350.000 ha de teren arabil, mai putin de 100.000 ha au fost irigate.
"Fenomenul compactare poate ajunge la adincimi de peste 30-40 cm"
Asa cum a explicat directorul executiv al Directiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Braila, Vasile Suraianu, compactarea solului apare ca fenomen in fiecare an, dar se amplifica din punct de vedere al gravitatii si efectelor in anii secetosi: "Ultimii ani pot fi caracterizati ca fiind secetosi chiar daca am inregistrat si inundatii. Anul 2007 se distinge ca gravitate insa, date statistice realizate in urma masuratorilor in teren indicind un deficit de apa din sol la adincimea 0 - 20 cm intre 300 si 350 metri cubi la hectar. La adincimi mai mari de pina la 80 cm, deficitul creste pina la 1.200 mc/ha, cu mult sub coeficientul de ofilire. In astfel de conditii, coroborat cu tipul de soluri unde se inregistreaza deficit de apa, apare fenomenul de compactare, care poate ajunge la grosimi destul de mari de peste 30 - 40 cm", ne-a declarat Suraianu. Chestionat in privinta solutiilor recomandate producatorilor agricoli, sursa citata a indicat irigarea. "Inainte de aratura principala din toamna, se indica irigarea de completare. In caz de compactare, cantitatea de apa aplicata trebuie sa fie mai mare, la fel ca si frecventa unor astfel de lucrari. Situatii cu adevarat dramatice apar in zonele in care nu se poate iriga, fie din cauza lipsei banilor fie din cauza lipsei amenajarilor pentru irigatii ori a nefunctionalitatii acestora", a spus Suraianu, adaugind ca situatia de la Braila este cunoscuta la nivel central.
"Sistemul minim de lucrari a fost aplicat si si-a dovedit eficacitatea, dar numai in cazul terenurilor irigate"
Ca solutie tehnica de pregatire si infiintare a culturilor, seful DADR a punctat ca insamintarile se pot face, dar numai prin intermediul unor lucrari de discuire. "Se recomanda una sau chiar mai multe lucrari cu discuri grele pentru ca de arat nici nu poate fi vorba intrucit chiar si cu tractoare puternice singurul rezultat ar fi formarea unor bolovani mari care nu mai pot fi farimitati. Ca si tipuri de culturi ce se preteaza unor astfel de lucrari speciale sint cele de paioase si rapita. De altfel, in Insula Mare a Brailei, numai prin discuiri se fac insamintarile, asa-numitul sistem minim de lucrari", a mai spus directorul DADR. Intrebat daca din punct de vedere al costului lucrarilor de infiintare producatorii argicoli vor avea probleme, Suraianu a subliniat ca in principiu, cheltuiala pentru sistemul minim de lucrari este mult mai mica, pentru ca nu se face aratura, care presupune un anumit consum de motorina. Sursa citata a recunoscut ca efectele financiare vor fi resimtite nu in etapa infiintarii culturilor, ci la momentul recoltarii, "daca vor mai avea ce sa recolteze". Pina in prezent, sistemul minim de lucrari a fost aplicat si si-a dovedit eficacitatea, dar numai in cazul terenurilor irigate. "Nu avem experienta lucrarilor in teren neirigat si de aceea mi-ar fi foarte greu sa fac o cuantificare a pierderilor generate de compactare", a mai adaugat Suraianu. In concluzie, seful DADR Braila a marjat pe varianta reabilitarii, in prima faza, a sistemului de irigare, urmat de o extindere a acestuia. "La noi, infrastructura din acest punct de vedere exista, la fel si cladirile, statiile de pompare sau stilpii. Reabilitarea si punerea in functiune a sistemului ar duce la un control mai bun, inclusiv in ceea ce priveste fenomenul compactare", a incheiat Suraianu.
