Chiar la început de an şcolar părinţii trebuie să scoată din buzunar, în cazurile modeste, 4 - 500 de lei, iar în cele de fiţe suma cheltuită poate ajunge la peste 1.000 de lei. Şi asta în condiţiile în care se proclamă peste tot învăţământ gratuit.
Cheltuielile încep dinainte de 15 septembrie, cu achiziţionarea rechizitelor, care pot costa între minim 100 de lei, pentru un ghiozdan, pixuri şi stilou din piaţă, caiete de la hypermarket-uri şi maxim se poate ajunge chiar şi la peste 1.000 de lei, dacă se cumpără un ghiozdan de fiţe şi pixuri, stilouri de la cine ştie ce firme de prestigiu. În ultimul timp coperta la cărţi şi caiete a devenit desuetă, mai ales că sunt multe caiete cu coperte foarte frumos colorate, astfel că părinţii nu mai achiziţionează astfel de articole decât în cazuri rare.
Un alt articol pe care elevii trebuie să-l aibă chiar din prima zi de şcoală este uniforma, impusă în toate şcolile. Majoritatea a optat pentru uniforme în alb şi negru, pentru că sunt uşor de procurat din comerţ şi se găsesc la diferite calităţi, dar tot ajung de la câteva zeci de lei, la câteva sute. La Şcoala din Chiscani, de exemplu, fiecare clasă are alt tip de uniformă. La clasa învăţătoarei Fănica Botăreanu s-a ales combinaţia alb-negru. "Mie parcă nu-mi plac micuţii îmbrăcaţi aşa, în toate culorile, ca nişte clovni, iar o bluză sau un pantalon negru şi o cămaşă albă se pot găsi uşor în comerţ. Preţul variază în funcţie de calitate, eu îi primesc în clasă şi cu cămaşă de silon, de la en-gros, şi cu cămaşă scumpă, de poplin. Important este să aibă uniformă şi să înveţe. Pe unii îi costă, dar ei şi părinţii sunt mulţumiţi", ne-a declarat Fănica Botăreanu. Astfel, uniforma poate ajunge de la 40 de lei la 150 de lei, în funcţie de materialul folosit. Aceeaşi situaţie este şi la cei mai mari, la liceu fiind obligatorii măcar cravatele personalizate, care costă aproximativ 7 lei, la care se adaugă pantalon şi sacou negre şi cămaşă albă. Totul sare în acest caz de 100 de lei, chiar dacă se cumpără lucruri ieftine. În varianta scumpă, 500 de lei este puţin pentru un asemenea costum.
Tot în primele zile se solicită şi fondul şcolii, care variază în funcţie de locaţia unităţii şcolare şi de puterea financiară a părinţilor, între 30 şi 60 de lei pe an, însă toţi directorii precizează că acest fond îl dau doar cei care pot. "La noi anul trecut a fost 50 de lei pe an, însă au dat doar cei care au putut. S-a strâns de la aproximativ 60% dintre copii. Ceilalţi chiar au primit ajutoare din partea şcolii, nu numai că nu le-am cerut aceşti bani", a precizat directorul Şcolii "Ion Creangă", prof. Victor Buzea.
Caietele speciale, culegerile şi manualele străine smulg din buzunarul părinţilor multe sute de lei
Alte sute de lei pentru culegeri, manuale străine, caiete speciale
Imediat ce începe şcoala, apar alte două cerinţe din partea cadrelor didactice. Auxiliarele la manuale, caiete speciale la cei din învăţământul primar şi culegeri şi atlase la cei mai mari. La şcolile în care copiii sunt mai amărâţi, învăţătorul nu cere asemenea auxiliare decât la un obiect, matematică sau limba română. "Eu am noroc la Chiscani de părinţi buni, care mă înţeleg şi mă ascultă. Nici eu nu am pretenţii foarte mari. La o disciplină, un set de caiete speciale costă 10 lei. Eu nu mi-am permis să cer decât un set, dar am colege care au asemenea caiete pentru toate disciplinele şi sunt şase discipline. În clasă mai am şi copii care nu-şi pot permite nici aceste caiete de 10 lei şi atunci le copiez un exemplar, ca să fie şi ei în rând cu ceilalţi. La început de an şcolar, după prima şedinţă cu părinţii, eu le dau o listă cu rechizite, iar în dreptul fiecărui produs pun o notă explicativă ce ar fi bine să cumpere, dar nu îi oblig, pot lua ce îşi permit. Oricum, caiete luăm de la aceeaşi editură de la care avem manualul şi nu e complicat de comandat pentru că vin editurile pe capul nostru", a explicat învăţătoarea Fănica Botăreanu.
În schimb, la gimnaziu şi la liceu apare necesitatea de a achiziţiona tot felul de culegeri pentru disciplinele mai importante, cheltuială care se ridică, indulgent, la 60 de lei, în condiţiile în care copiii îşi vând la începutul anului culegerile generaţiei următoare. Altfel, şi această cheltuială poate trece de 100 de lei sau chiar 200 de lei, dacă şi profesorul de limbă modernă vrea manual foarte bun, de la o editură străină.
Ca să-şi ştie copiii păziţi, tot părinţii plătesc şi gardianul şcolii
Un gardian bun costă şi 3.000 pe lună şi tot părinţii plătesc
Una dintre marile probleme ale şcolilor este paza. Într-un raport recent al Inspectoratului Şcolar se specifica faptul că peste 30% dintre şcolile brăilene nu au paza asigurată. Din cele 138 de unităţi de învăţământ, 60 au securitatea asigurată cu paznici, alte 14 sunt în grija Jandarmeriei şi a Poliţiei, 18 unităţi şcolare au montate în spaţiile publice camere video şi sisteme de alarmă, iar trei au personal propriu de pază. Ca urmare, rămân 43 de unităţi şcolare în grija nimănui.
Chiar dacă şcolile au paznici plătiţi din fondurile comunităţii sau sunt în grija Poliţiei şi a Jandarmeriei, ele trebuie să-şi mai angajeze şi gardian, care este plătit de părinţi, de cele mai multe ori. Un asemenea gardian costă şcoala aproximativ 1.500 de lei pe lună, bani care trebuie luaţi de la părinţii copiilor, pentru că şcolile nu au alte venituri. O firmă de pază mai serioasă însă, poate cere pentru un gardian şi 3.000 de lei pe lună. În aceste condiţii nu trebuie să ne mai mirăm că fiecare copil trebuie să mai dea încă 5 lei pe lună pentru paza şcolii, suma putând fi şi mai mică dacă şcoala are mai mulţi elevi. "La noi, copiii au dat anul trecut câte 2 lei pe lună pentru gardieni, însă nu-i obligăm, iar rata de colectare este de 40%. Cei care au burse sau alte ajutoare sunt din start scutiţi de această taxă. La noi sunt doi paznici normaţi, mai sunt alţi doi detaşaţi şi tot aş mai avea nevoie de o persoană. În plus, pentru elevi am angajat şi doi gardieni. Avem de păzit 10.000 de metri pătraţi, peste 1.000 de elevi şi este foarte greu", ne-a declarat directorul Teodora Ilie.
Meditaţiile ridică performanţele şcolare
Câteva sute de lei doar pentru mofturi
La cheltuielile comune tuturor elevilor la început de an şcolar se mai pot adăuga florile de la serbările de la începutul şi sfârşitul anului şcolar, cadourile pentru diriginte şi profesori, de ziua lor şi de sărbători, protocolul pentru clasele terminale, a IV-a, a VIII-a şi a XII-a, eventuale sponsorizări pentru perdele, draperii, covoare, aparatură electronică sau chiar mobilier şcolar. Toate acestea se adună în timpul unui an chiar şi la câteva sute de lei. Tot la capitolul cheltuieli "neobligatorii", dar care trebuie făcute intră şi banchetul de la sfârşitul clasei a VIII-a şi a XII-a, şi închirierea robelor pentru liceeni. E drept, toate acestea nu au titlu obligatoriu, dar elevii care nu "cotizează" sunt priviţi prost de ceilalţi, aşa că obligaţia vine, vrei, nu vrei.
Pregătirile, între 1.100 şi 4.500 de lei anual
Pentru elevii care sunt în clasele a VII-a, a VIII-a sau a XII-a, pe tot parcursul anului şcolar se mai cheltuie o mulţime de bani cu pregătirile. Un elev de clasa a XII-a cheltuie săptămânal peste 100 de lei, dacă face pregătiri la trei discipline pentru bacalaureat. La şcoala generală cheltuielile cu aceste pregătiri pot fi de doar 90 de lei săptămânal sau chiar mai puţin, dacă sunt profesori care îşi fac bine treaba la clasă, iar copilul este conştient de ce-l aşteaptă şi lucrează singur acasă. Practic, în medie, pe pregătiri, într-un an se cheltuie între 1.100 de lei pentru doar o pregătire de nivel mediu pe săptămână şi 4.500 de lei pentru trei pregătiri de bac pe săptămână. Bani pe care, de cele mai multe ori, profesorii nu îi declară la Fisc.
