Prescripţia şi "lipsa unuia din elementele constitutive ale infracţiunii" sunt două din motivele pentru care, a doua oară, poliţiştii din dosarul "Permise false", instrumentat de Parchetul Curţii de Apel, au scăpat basma curată. Intrat pe rolul Tribunalului Brăila în primăvara lui 2005, dosarul a poposit, de anul trecut, la Curtea de Apel Galaţi, care a menţinut mare parte din hotărârea iniţială, dar a înăsprit pedepsele pentru câţiva inculpaţi. "Ştăbărimea" Poliţiei Rutiere de altădată a scăpat, însă, de acuzaţii. Asta deoarece judecarea dosarului s-a lungit atât de mult încât faptele, deşi există, s-au prescris. Cu o singură excepţie - comisarul Aurel Bogdan, care a primit 8.000 de lei amendă penală - ofiţerii şi subofiţerii brăileni acuzaţi de neglijenţă în serviciu au fost achitaţi de judecători, pe motiv că "fapta săvârşită nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni", primind, însă, câte o sancţiune administrativă de câteva sute de lei. Dacă în primă instanţă, Alexandru Boldeanu, Mihai Frumuz, Constantin Ştefan, Lucian Ziemiankowschi şi Mihai Buduruşi au fost amendaţi cu câte 400 de lei, iar Neagu Mihăilă şi Gheorghe Grădişteanu cu câte 300 de lei, Curtea a fost ulterior şi mai îngăduitoare. Judecătorii instanţei de apel au încetat procesul penal în cazul lui Frumuz, al lui Grădişteanu şi al inculpatului Mihai Toma, întrucât a intervenit prescripţia faptelor comise şi i-a achitat pe Mihăilă şi pe Buduruşi, pe motiv că "lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii". Magistraţii s-au dovedit însă deosebit de severi cu Adrian David, aşa-zisul"creier" al afacerii şi cu cei doi instructori auto judecaţi, Marian Stăvărache şi Ion Dogaru. Primul ar trebui să execute 5 ani, iar ceilalţi doi câte 2 ani şi 3 luni de închisoare. Întrucât celelalte dispoziţii ale hotărârii Tribunalului Brăila au rămas neschimbate, rezultă că beneficiarii permiselor false - mai puţin unul, care a murit - va trebui să plătească, fiecare, 2.000 de lei amendă penală. Atenţie, însă. Nici măcar acum procesul nu s-a terminat, inculpaţii având o ultimă cale de atac, recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În frunte cu şeful Serviciului Circulaţie din cadrul IPJ Brăila, poliţiştii fuseseră acuzaţi că "şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu", permiţându-le unor analfabeţi originari din Ilfov să pună mâna pe carnete de conducere. "Intermediarul", Adrian David - care a fost extrădat din Spania în primăvara lui 2008 -, a fost anchetat pentru trafic de influenţă, instigare la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri, instigare la uz de fals şi instigare la fals în declaraţii. Potrivit acuzării, David ar fi primit şpagă 3.000 USD de la ţiganii puşi sub acuzaţie, în contul permiselor false obţinute. Zece la număr, aceştia au fost trimişi în judecată pentru instigare la fals intelectual, fals în înscrisuri, uz de fals şi fals în declaraţii. În acest context, încă din toamna lui 2005, procurorii DNA i-au scos basma curată pe cei opt poliţişti brăileni din dosarul "Permise false", cercetaţi pentru luare de mită şi au dispus, de asemenea, NUP în cazul ţiganilor analfabeţi suspectaţi că i-au mituit pe poliţiştii de la Rutieră, la fel ca şi în cazul lui Adrian David şi al instructorilor Stăvărache şi Dogaru.
Acuzaţiile
Potrivit Parchetului Curţii de Apel Galaţi, activitatea infracţională pusă pe seama inculpaţilor din dosarul "Permise false" s-a desfăşurat în perioada 2000 - 2002. Hotărâţi să se facă şoferi, eludând legea, zece inşi de etnie romă cu domiciliul în Bucureşti şi în satul Sinteşti, comuna Vidra, judeţul Ilfov, au întocmit dosare de şcolarizare false şi, cu complicitatea inculpatului Adrian David, şi au reuşit să pună mâna pe carnete de conducere categoria B tocmai de la Poliţia Rutieră Brăila. Potrivit procurorului Dinu Gâlcă, la acea vreme şef de secţie la Parchetul Curţii, David, care primise câte 300 USD de la cei zece solicitanţi, le-a făcut rost de vize de flotant, de copii ale "actelor de studii" şi de certificat de cazier judiciar de la IGP, unde avea şi el "cunoştinţe". Complice în elaborarea actelor a fost, precizează acuzarea, Marian Stăvărache, instructor auto la Şcoala de Şoferi "Raliul". Aşa se face că Toma Mihai, Stan Mihai, Gheorghe Mihai, Badea Mihai, Puiu Mihai, Ion Toma, August Toma, Gheorghe Toma, Mihai Valeriu Alexe şi Mitică Domnu (în prezent decedat), indivizi de etnie romă, au pus mâna pe permise auto, deşi nu ştiau să scrie şi să citească. Deşi actele de studii ale ţiganilor erau false şi nesemnate, totuşi, aceştia au fost declaraţi admişi la examenul de sală, în condiţiile în care erau analfabeţi. Culmea, unii nici măcar nu s-au prezentat la examenul de sală, iar alţii au fost prezenţi numai la traseu. Potrivit Parchetului, cap de listă în ce priveşte neglijenţa în serviciu a fost Aurel Bogdan, şeful de la "Examinări". Acesta a participat la examenul de sală la 7 din cei zece inculpaţi, totodată "nu a verificat în mod repetat dosarele celor zece candidaţi, care conţineau acte false şi, prin exercitarea din culpă, în mod defectuos, a îndatoririlor de serviciu, a făcut posibilă substituirea de persoane şi participarea la examenele teoretice şi practice a altor persoane decât cele planificate, facilitând în felul acesta obţinerea permiselor auto în mod fraudulos". Ar fi fost de ajuns ca poliţiştii examinatori să verifice măcar actele de identitate ale celor care au venit la examene în locul ţiganilor analfabeţi, să compare fotografiile din dosare şi de pe buletine cu fizionomiile celor intraţi în sală. Bogdan era urmat, în ce priveşte acuzaţia de neglijenţă în serviciu, de subcomisarul Alexandru Boldeanu, de Mihai Frumuz, şeful Serviciului Circulaţie din cadrul IPJ Brăila în perioada 1999 - 2004, de ofiţerii Constantin Ştefan, Neagu Mihăilă şi Lucian Ziemiankowschi. Instructor auto la Şcolile de Şoferi "Raliul" şi "Formula 1", Stăvărache era acuzat că l-a ajutat pe Adrian David să obţină de la SEIP Brăila mutaţie pentru toţi cei zece ţigani. Tot el a completat fişele de şcolarizare pentru indivizii care nici măcar nu urmaseră cursurile şcolii de şoferi. Ion Dogaru, directorul Şcolii de Şoferi "Raliul", a fost cercetat pentru fals intelectual şi uz de fals, pentru aceleaşi motive. Alt nume vehiculat în dosar a fost cel al secretarei şefului Direcţiei Cazier Judiciar din cadrul IGP, Daniela Floarea Iordache, care a eliberat fişa de cazier a inculpatului Stan Mihai, fără să menţioneze faptul că acesta fusese condamnat. Secretara a scăpat cu o amendă administrativă, pentru neglijenţă în serviciu. Nicolai Maria, angajat al Direcţiei Cazier Judiciar din cadrul IGP şi Arsene Cătălin, au primit, de asemenea, amenzi administrative. Daniela Dabija, inspector principal la IGP - implicată în afacere - nici n-a putut fi audiată, pentru că era plecată în SUA.
Concluzionând, foştii poliţişti brăileni de la Rutieră n-au fost implicaţi ci doar "neglijenţi", iar marii mafioţi, băgaţi până-n gât într-o adevărată filieră ce presupunea uzul şi eliberarea de acte false cu ramificaţii la Inspectoratul General al Poliţiei, sunt un anume Adrian David şi doi instructori auto. Cel puţin aşa rezultă din sentinţe şi din rezoluţiile DNA.
Lungirea proceselor înlătură răspunderea penală
Potrivit Codului Penal, prescripţia înlătură răspunderea penală (art. 121 C.P.). Întrucât cinci dintre inculpaţii din dosarul "Permise false" - poliţiştii Mihai Frumuz, Neagu Mihăilă, Mihai Buduruşi şi Gheorghe Grădişteanu, plus inculpatul Toma Mihai - au scăpat de acuzaţii pentru că a intervenit prescripţia sau că lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, facem umătoarele precizări. Cei de mai sus au fost trimişi în judecată pentru neglijenţă în serviciu sau pentru instigare la fals (în cazul lui Toma). Cum legea prevede pentru aceste infracţiuni pedepse sub 5 ani de închisoare, potrivit art. 122 C. P., termenul de prescripţie a răspunderii penale a fost de cinci ani de la comiterea faptei. Infracţiunile au fost comise în perioada 2000 - 2002, deci în urmă cu aproape şapte ani, de unde şi prescripţia. Dosarul se află pe rol din anul 2005, tergiversarea anchetei şi a judecării cauzei atrăgând după sine, evident, prescripţia faptelor.
