Desi au trecut 3 ani de la lansarea Programului National de reabilitare termica a cladirilor de locuit multietajate, la Braila doar citeva asociatii de proprietari a depasit faza incipienta de solicitare a includerii in program. O statistica in acest sens demonstreaza ca doar circa 30 de AP au facut acest pas, iar raportat la circa 800 de asociatii de proprietari, existente la acest moment in municipiu, procentul rezultat este insignifiant. Mai mult, nici macar AP-urile care au depus cerere nu au vreo sansa ca in acest an sa poata accesa sistemul de finantare pus la dispozitie de Ministerul Transporturilor, iar sansele ca lucrari de reabilitare termica sa fie receptionate in 2008 sint aproape nule. De ce aceasta situatie? Pe de o parte de vina este sistemul greoi de accesare a programului, pe de alta parte lipsa de interes a autoritatii locale fata de program si, nu in ultimul rind, reticenta proprietarilor de apartamente de a aloca din bugetele de familie, si asa sufocate de obligatii curente de plata, sume destinate imbunatatirii conditiilor de locuit. Rezultatul? Proprietarii apartamentelor racordate sistemului centralizat de termoficare, dar si cei care si-au montat surse proprii de incalzire, suporta pierderi importante generate de proasta termoizolare a cladirilor. Fara a mai incerca sa acceseze programul de reabilitare, mii de proprietari si-au termoizolat peretii in dreptul propriilor apartamente sau si-au contorizat la nivel de apartament consumul de energie termica pentru incalzire.
Mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile pentru accesarea programului de reabilitare termica
Costul estimat pentru un apartament privind realizarea unei reabilitari termice este de circa 9.000 euro, si doar citeva asociatii de prorietari din municipiu au sesizat oportunitatea de a realiza reabilitarea termica a condominiurilor in conditiile in care Executivul subventioneaza cu 67% astfel de lucrari. Potrivit informatiilor prezentate de municipalitate, pina in prezent, doar circa 30 de asociatii de proprietari, dintre cele circa 800 inregistrate la nivelul municipiului, au depus cereri in acest sens. De mentionat este ca mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile, cel putin din punct de vedere al vechimii constructiilor, pentru a accesa programul de reabilitare. Majoritatea aplicantilor au cerut sprijin financiar in proiecte care vizeaza realizarea contorizarii la nivel de apartament, refacerea anvelopei exterioare a cladirii si captusirea peretilor cu material termoizolant, precum si realizarea de poduri si mansarde. Dupa cum a explicat viceprimarul Lucian Tilea, cel care are in competenta asociatiile de proprietari, toate asociatiile care s-au adresat municipalitatii cu scopul accesarii de fonduri pentru reabilitare termica, au fost indrumate catre Institutul de proiectare sau catre directia specializata din cadrul Primariei, in vederea realizarii unui proiect care sa cuprinda solutii tehnice, dar si o estimare din punct de vedere financiar a fiecarei lucrari in parte.
Exista si o alta cauza (pe linga absurditatea instituirii ipotecii pe apartament, pentru sume de circa 3.000 de euro, atit cit este cota de participare a fiecarui proprietar de apartament) pentru care numarul solicitarilor este asa mic: indolenta autoritatilor locale. Municipalitatea avea, printre altele, obligatia de a notifica asociatiile de proprietari privind conditiile de eligibilitate si criteriile de selectie a cladirilor de locuit multietajate, precum si etapele de interventie si modul de finantare a cheltuielilor, in conditiile prevazute de programul de reabilitare termica. Intrebat daca municipalitatea a facut vreun demers in a informa direct asociatiile de proprietari cu privire la oportunitatea de a-si reabilita proprietatile, sursa citata a recunoscut ca inca nu s-a facut o notificare a AP potentiale beneficiare, dar a subliniat ca acest lucru ar urma sa se intimple in cel mai scurt timp.
"Nu mi se pare logic sa aloci fonduri publice pentru sectorul privat"
Pe de alta parte, sursa citata s-a aratat nemultumit de modul inechitabil in care s-ar realiza aceste subventii, in sensul ca fondurile nu sint destinate si proprietarilor de case, ci doar proprietarilor de apartamente constituiti in asociatii de proprietari. "Nu mi se pare logic sa aloci fonduri publice pentru sectorul privat, pentru ca aici discutam de bani publici, din taxele si impozitele platite de contribuabili unor proprietari ca sa-si reabiliteze termic locuintele proprietate privata. Daca veneau bani publici pentru reabilitarea unor cladiri aflate in patrimoniul public nu era nici o problema. Dar asa? De ce nu se dau astfel de fonduri si proprietarilor de case, de exemplu? Eu inteleg ca, potrivit statisticilor, circa doua treimi din populatia urbana sta la bloc, dar asta nu ar justifica, dupa parerea mea, o discrepanta de asemenea factura", a incheiat viceprimarul Tilea.
In al doilea rind, un factor important de dezinteres al municipalitatii cu privire la programul de reabilitare este generat de faptul ca sumele pe care ar trebui sa le aloce de la bugetul local sint de ordinul milioanelor de euro. Asta, in contextul in care si asa bugetul local este unul de avarie grevat de multe obligatii de plata si vaduvit de fonduri importante pentru investitii. Mai mult, municipalitatea oricum se va angaja cu sume importante pentru reabilitarea sistemului centralizat de incalzire in cadrul Programului "Termoficare 2006 - 2009", deja existind proiecte investitionale in acest sens si doar realizarea unui parteneriat cu un investitor va mentine echilibrat gradul de indatorare a municipalitatii.
Reabilitarea pe solutia full-option a tuturor blocurilor din municipiu: 340 milioane de euro
Un studiu recent al Institutului de Proiectari si Studii Energetice (ISPE) Bucuresti reliefeaza ca, la nivel local, fondul locativ are o vechime de 30-40 de ani si ca se inregistreaza pierderi de caldura din apartamente. Mai mult, se subliniaza necesitatea realizarii lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor si se fac si estimari de costuri in acest sens. Astfel, potrivit ISPE, pentru reabilitarea termica a fondului locativ la nivel local, varianta full-option (cea care include anveloparea cladirilor - fatade terase, timplarie exterioara, instalatii interioare si contorizare individuala), ar fi necesare investitii de aproape 1,2 miliarde de lei, adica aproximativ 340 milioane de euro. Din aceasta suma, efortul asociatiei de proprietari este de o treime, adica un pic peste 100 milioane euro, diferenta fiind suportata, in cote egale, de la bugetul local si cel al Ministerului Transporturilor si Locuintelor. La cele 100 de milioane de euro se adauga inca alte 34,7 milioane euro necesare pentru reabilitarea instalatiilor interioare in blocuri inclusiv contorizarea la nivel de apartament. Ca termen de comparatie, valoarea totala a investitiilor propuse spre realizare in sistemul de termoficare (sursa de producere, reteaua primara, puncte termice si retea secundara) de catre municipalitatea braileana in cadrul Programului "Termoficare 2006 - 2009", este de circa 100 milioane de euro, adica o suma egala cu cea reprezentind investitiile pe care asociatiile de proprietari ar trebui sa le suporte din fonduri proprii. Dar pentru completarea tabloului trebuie subliniat ca municipalitatea isi cauta un partener cu care sa imparta aceste cheltuieli, cedindu-i in schimb o parte din afacere, pe cind asociatiile de proprietari nu au alta cale de finantare decit contractarea de credite pe care sa le gajeze proprietarii cu propriile apartamente. Pina cind lucrurile se vor lamuri, in Braila, mai multi proprietari de apartamente au demarat deja lucrari de reabilitare pe cheltuiala proprie, fie in sensul refacerii anvelopei exterioare a condominiului si captusirea peretilor cu material termoizolant, fie in sensul realizarii controrizarii la nivel de apartament pe solutia data de catre SC "CET".
Ce inseamna reabilitare termica?
Programul de reabilitare termica este initiat de Ministerul Transporturilor si Locuintelor in colaborare cu autoritatile locale, care ofera un sprijin financiar de 76% pentru executia lucrarilor proprietarilor care doresc sa mareasca performanta energetica a blocurilor de locuinte, condominii realizate in perioada 1950 - 1990. Bugetul alocat acestui program este de 1.187 milioane euro. Reabilitarea termica inseamna cresterea performantei energetice a cladirilor prin aplicarea de materiale termoizolante pe peretii exteriori, planseu, peste subsol si pe terase, precum si prin modernizarea instalatiilor de incalzire si prepararea apei calde de consum, inlocuirea ferestrelor si usilor cu altele mai performante energetic. Masurile de reabilitare termica urmaresc imbunatatirea confortului termic in locuinte si totodata reducerea consumurilor energetice ale cladirii. Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune contorizarea individuala a energiei termice pentru incalzirea spatiilor si prepararea apei calde de consum.
In Braila, peste 2.000 de proprietari de apartamente au demarat lucrari de controrizare la nivel de apartament pe solutia data de catre SC "CET" si care vizeaza schimbarea sistemului de furnizare a agentului termic. Pentru fiecare apartament unde s-a realizat deja controrizarea a fost montat pe casa scarii un gigacalorimetru pentru fiecare apartament contorizat, sistem ce permite, in cazul in care un proprietar contorizat astfel nu plateste intretinerea, ca asociatia sa inchida caldura in apartamentul respectiv fara a mai fi nevoie sa intre in casa proprietarului. Ca avantaje, important de mentionat este ca fiecare familie isi poate regla consumul de energie termica in functie de posibilitatile financiare, caloriferele fiind dotate cu robinete termostatate.
Cum functioneaza programul?
Proprietarii blocurilor de locuinte care doresc sa beneficieze de facilitatile acestui program trebuie sa ia o decizie in consecinta in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei de Proprietari din care fac parte, cu acordul majoritatii membrilor acesteia. Pe baza deciziei luate, se face inscrierea in programul anual de reabilitare termica. Toate solicitarile se transmit, prin intermediul Consiliului Judetean, catre Ministerul Transporturilor unde are loc etapa de fundamentare si aprobare a programelor anuale. Etapa urmatoare este semnarea unei conventii intre primari si asociatiile de proprietari incluse in program, dupa care, un auditor energetic pentru cladiri realizeaza o expertizare energetica a cladirii si emite un certificat de performanta energetica a cladirii, propune masurile de reabilitare termica ce pot fi luate, estimeaza economia de energie asociata cu fiecare masura in parte si estimeaza costurile aferente implementarii. De mentionat este ca la nivel local, asa cum a explicat municipalitatea, nu este disponibil un astfel de auditor, dar pentru doritori poate fi contactat un astfel de specialist. Dupa emiterea certificatului de urbanism necesar pentru efectuarea lucrarilor convenite, se trece la elaborarea unui studiu de fezabilitate si efectuarea unei expertize tehnice a structurii de rzsistenta a cladirii vizate de lucrarile de rabilitare. Imediat ce AP solicitant aproba indicatorii tehnico-economici, se trece la proiectarea lucrarilor propriu-zise si emiterea autorizatiei de constructie, pentru ca finalitatea sa fie receptia lucrarilor finantate 33% de AP, 34% bugetul Ministerului Transporturilor si 33% bugetul local.
Un studiu energetic demonstreaza ca pierderile de energie termica intr-un bloc care nu are nici o protectie termica sint de circa 60%, din care 15% prin acoperis, 20% prin peretii exteriori, 5% prin subsol si 20% prin usi si ferestre. In aceste conditii, efectul imediat al realizarii unei variante complete de reabilitare termica este scaderea la jumatate a costurilor legate de energia termica.
Mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile pentru accesarea programului de reabilitare termica
Costul estimat pentru un apartament privind realizarea unei reabilitari termice este de circa 9.000 euro, si doar citeva asociatii de prorietari din municipiu au sesizat oportunitatea de a realiza reabilitarea termica a condominiurilor in conditiile in care Executivul subventioneaza cu 67% astfel de lucrari. Potrivit informatiilor prezentate de municipalitate, pina in prezent, doar circa 30 de asociatii de proprietari, dintre cele circa 800 inregistrate la nivelul municipiului, au depus cereri in acest sens. De mentionat este ca mai mult de jumatate dintre blocurile din municipiu sint eligibile, cel putin din punct de vedere al vechimii constructiilor, pentru a accesa programul de reabilitare. Majoritatea aplicantilor au cerut sprijin financiar in proiecte care vizeaza realizarea contorizarii la nivel de apartament, refacerea anvelopei exterioare a cladirii si captusirea peretilor cu material termoizolant, precum si realizarea de poduri si mansarde. Dupa cum a explicat viceprimarul Lucian Tilea, cel care are in competenta asociatiile de proprietari, toate asociatiile care s-au adresat municipalitatii cu scopul accesarii de fonduri pentru reabilitare termica, au fost indrumate catre Institutul de proiectare sau catre directia specializata din cadrul Primariei, in vederea realizarii unui proiect care sa cuprinda solutii tehnice, dar si o estimare din punct de vedere financiar a fiecarei lucrari in parte.
Exista si o alta cauza (pe linga absurditatea instituirii ipotecii pe apartament, pentru sume de circa 3.000 de euro, atit cit este cota de participare a fiecarui proprietar de apartament) pentru care numarul solicitarilor este asa mic: indolenta autoritatilor locale. Municipalitatea avea, printre altele, obligatia de a notifica asociatiile de proprietari privind conditiile de eligibilitate si criteriile de selectie a cladirilor de locuit multietajate, precum si etapele de interventie si modul de finantare a cheltuielilor, in conditiile prevazute de programul de reabilitare termica. Intrebat daca municipalitatea a facut vreun demers in a informa direct asociatiile de proprietari cu privire la oportunitatea de a-si reabilita proprietatile, sursa citata a recunoscut ca inca nu s-a facut o notificare a AP potentiale beneficiare, dar a subliniat ca acest lucru ar urma sa se intimple in cel mai scurt timp.
"Nu mi se pare logic sa aloci fonduri publice pentru sectorul privat"
Pe de alta parte, sursa citata s-a aratat nemultumit de modul inechitabil in care s-ar realiza aceste subventii, in sensul ca fondurile nu sint destinate si proprietarilor de case, ci doar proprietarilor de apartamente constituiti in asociatii de proprietari. "Nu mi se pare logic sa aloci fonduri publice pentru sectorul privat, pentru ca aici discutam de bani publici, din taxele si impozitele platite de contribuabili unor proprietari ca sa-si reabiliteze termic locuintele proprietate privata. Daca veneau bani publici pentru reabilitarea unor cladiri aflate in patrimoniul public nu era nici o problema. Dar asa? De ce nu se dau astfel de fonduri si proprietarilor de case, de exemplu? Eu inteleg ca, potrivit statisticilor, circa doua treimi din populatia urbana sta la bloc, dar asta nu ar justifica, dupa parerea mea, o discrepanta de asemenea factura", a incheiat viceprimarul Tilea.
In al doilea rind, un factor important de dezinteres al municipalitatii cu privire la programul de reabilitare este generat de faptul ca sumele pe care ar trebui sa le aloce de la bugetul local sint de ordinul milioanelor de euro. Asta, in contextul in care si asa bugetul local este unul de avarie grevat de multe obligatii de plata si vaduvit de fonduri importante pentru investitii. Mai mult, municipalitatea oricum se va angaja cu sume importante pentru reabilitarea sistemului centralizat de incalzire in cadrul Programului "Termoficare 2006 - 2009", deja existind proiecte investitionale in acest sens si doar realizarea unui parteneriat cu un investitor va mentine echilibrat gradul de indatorare a municipalitatii.
Reabilitarea pe solutia full-option a tuturor blocurilor din municipiu: 340 milioane de euro
Un studiu recent al Institutului de Proiectari si Studii Energetice (ISPE) Bucuresti reliefeaza ca, la nivel local, fondul locativ are o vechime de 30-40 de ani si ca se inregistreaza pierderi de caldura din apartamente. Mai mult, se subliniaza necesitatea realizarii lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor si se fac si estimari de costuri in acest sens. Astfel, potrivit ISPE, pentru reabilitarea termica a fondului locativ la nivel local, varianta full-option (cea care include anveloparea cladirilor - fatade terase, timplarie exterioara, instalatii interioare si contorizare individuala), ar fi necesare investitii de aproape 1,2 miliarde de lei, adica aproximativ 340 milioane de euro. Din aceasta suma, efortul asociatiei de proprietari este de o treime, adica un pic peste 100 milioane euro, diferenta fiind suportata, in cote egale, de la bugetul local si cel al Ministerului Transporturilor si Locuintelor. La cele 100 de milioane de euro se adauga inca alte 34,7 milioane euro necesare pentru reabilitarea instalatiilor interioare in blocuri inclusiv contorizarea la nivel de apartament. Ca termen de comparatie, valoarea totala a investitiilor propuse spre realizare in sistemul de termoficare (sursa de producere, reteaua primara, puncte termice si retea secundara) de catre municipalitatea braileana in cadrul Programului "Termoficare 2006 - 2009", este de circa 100 milioane de euro, adica o suma egala cu cea reprezentind investitiile pe care asociatiile de proprietari ar trebui sa le suporte din fonduri proprii. Dar pentru completarea tabloului trebuie subliniat ca municipalitatea isi cauta un partener cu care sa imparta aceste cheltuieli, cedindu-i in schimb o parte din afacere, pe cind asociatiile de proprietari nu au alta cale de finantare decit contractarea de credite pe care sa le gajeze proprietarii cu propriile apartamente. Pina cind lucrurile se vor lamuri, in Braila, mai multi proprietari de apartamente au demarat deja lucrari de reabilitare pe cheltuiala proprie, fie in sensul refacerii anvelopei exterioare a condominiului si captusirea peretilor cu material termoizolant, fie in sensul realizarii controrizarii la nivel de apartament pe solutia data de catre SC "CET".
Ce inseamna reabilitare termica?
Programul de reabilitare termica este initiat de Ministerul Transporturilor si Locuintelor in colaborare cu autoritatile locale, care ofera un sprijin financiar de 76% pentru executia lucrarilor proprietarilor care doresc sa mareasca performanta energetica a blocurilor de locuinte, condominii realizate in perioada 1950 - 1990. Bugetul alocat acestui program este de 1.187 milioane euro. Reabilitarea termica inseamna cresterea performantei energetice a cladirilor prin aplicarea de materiale termoizolante pe peretii exteriori, planseu, peste subsol si pe terase, precum si prin modernizarea instalatiilor de incalzire si prepararea apei calde de consum, inlocuirea ferestrelor si usilor cu altele mai performante energetic. Masurile de reabilitare termica urmaresc imbunatatirea confortului termic in locuinte si totodata reducerea consumurilor energetice ale cladirii. Corecta apreciere a consumurilor energetice presupune contorizarea individuala a energiei termice pentru incalzirea spatiilor si prepararea apei calde de consum.
In Braila, peste 2.000 de proprietari de apartamente au demarat lucrari de controrizare la nivel de apartament pe solutia data de catre SC "CET" si care vizeaza schimbarea sistemului de furnizare a agentului termic. Pentru fiecare apartament unde s-a realizat deja controrizarea a fost montat pe casa scarii un gigacalorimetru pentru fiecare apartament contorizat, sistem ce permite, in cazul in care un proprietar contorizat astfel nu plateste intretinerea, ca asociatia sa inchida caldura in apartamentul respectiv fara a mai fi nevoie sa intre in casa proprietarului. Ca avantaje, important de mentionat este ca fiecare familie isi poate regla consumul de energie termica in functie de posibilitatile financiare, caloriferele fiind dotate cu robinete termostatate.
Cum functioneaza programul?
Proprietarii blocurilor de locuinte care doresc sa beneficieze de facilitatile acestui program trebuie sa ia o decizie in consecinta in cadrul Adunarii Generale a Asociatiei de Proprietari din care fac parte, cu acordul majoritatii membrilor acesteia. Pe baza deciziei luate, se face inscrierea in programul anual de reabilitare termica. Toate solicitarile se transmit, prin intermediul Consiliului Judetean, catre Ministerul Transporturilor unde are loc etapa de fundamentare si aprobare a programelor anuale. Etapa urmatoare este semnarea unei conventii intre primari si asociatiile de proprietari incluse in program, dupa care, un auditor energetic pentru cladiri realizeaza o expertizare energetica a cladirii si emite un certificat de performanta energetica a cladirii, propune masurile de reabilitare termica ce pot fi luate, estimeaza economia de energie asociata cu fiecare masura in parte si estimeaza costurile aferente implementarii. De mentionat este ca la nivel local, asa cum a explicat municipalitatea, nu este disponibil un astfel de auditor, dar pentru doritori poate fi contactat un astfel de specialist. Dupa emiterea certificatului de urbanism necesar pentru efectuarea lucrarilor convenite, se trece la elaborarea unui studiu de fezabilitate si efectuarea unei expertize tehnice a structurii de rzsistenta a cladirii vizate de lucrarile de rabilitare. Imediat ce AP solicitant aproba indicatorii tehnico-economici, se trece la proiectarea lucrarilor propriu-zise si emiterea autorizatiei de constructie, pentru ca finalitatea sa fie receptia lucrarilor finantate 33% de AP, 34% bugetul Ministerului Transporturilor si 33% bugetul local.
Un studiu energetic demonstreaza ca pierderile de energie termica intr-un bloc care nu are nici o protectie termica sint de circa 60%, din care 15% prin acoperis, 20% prin peretii exteriori, 5% prin subsol si 20% prin usi si ferestre. In aceste conditii, efectul imediat al realizarii unei variante complete de reabilitare termica este scaderea la jumatate a costurilor legate de energia termica.
