Dupa ce patrimoniul municipiului Braila a fost saracit in ultimii ani de mai multe cladiri impunatoare si terenuri, in urma retrocedarilor efectuate in baza Legii nr. 10/2001, acum municipalitatea a inceput sa ramina si fara curtile interioare ale blocurilor. Cei mai afectati sint, bineinteles, proprietarii din blocurile vaduvite, carora nu li se pare normal sa aiba accesul restrictionat la propriile case, sau cel putin ingreunat de faptul ca in fata scarii lor se intinde, nu o curte interioara, eventual o parcare sau un loc de joaca pentru copii, ci o proprietate privata. Un astfel de exemplu este cel al blocului 3A de pe str. Mihai Eminescu, a carui curte interioara, situata pe strada Rahovei, la nr. 203, a fost partial ingradita. Motivul - proprietarul a solicitat terenul care cindva a apartinut familiei sale, l-a cistigat in instanta, apoi l-a vindut. Noul proprietar a ingradit locul, iar cei care locuiesc in acest bloc sint nevoiti sa mearga pe linga perete pentru a iesi din imobil si sa arunce gunoiul la tomberoanele aflate acum in strada si nu in curtea blocului, cum ar fi fost normal. Asa cum ne-a explicat secretarul general al Primariei, Iorga Stoian, cazuri sint mai multe si desi Primaria a facut tot posibilul pentru a oferi proprietarilor alte amplasamente sau contravaloarea terenurilor, acestia insista sa reintre in posesia proprietatilor, pe care apoi le vind, spre disperarea celor care locuiesc in zonele respective: "Noi incercam sa facem tot posibilul pentru a nu pierde aceste terenuri. Nu este normal sa nu poti iesi asa cum trebuie din bloc sau sa nu ai curte interioara. Dar legea este lege. Familiile respective au avut teren acolo, e dreptul lor, l-au solicitat in instanta si au cistigat. Nu avem ce face".
Fost hotel transformat in parcare de bloc
Revenind la cazul concret de pe strada Rahovei, povestea terenului este destul de simpla. Suprafata de 436,39 mp i-a fost restituita lui Stelian Braileanu. Acesta a solicitat terenul respectiv inca din 2002. Asa cum a demostrat in instanta, terenul a apartinut parintilor sai, Micu si Eana, care l-au cumparat in 25 ianuarie 1928. Pe acest teren au construit o cladire cu parter si etaj - 22 de camere la etaj - cu destinatia de hotel. Imobilul a fost preluat in proprietatea statului prin Decretul nr. 92 din 1950 si a fost in administrarea IJGCL Braila pina in momentul exproprierii prin Decretul nr. 82/1989, nominalizat in lista fondurilor fixe. In momentul in care fiul acestora a solicitat restituirea in natura, institutia Primarului a respins cererea si a propus masuri reparatorii. Stelian Braileanu a refuzat insa oferta Primariei si a solicitat in instanta terenul care, la inceputul anului 2006, i-a fost intr-un final restituit. Acesta l-a vindut ulterior, iar actualul proprietar a incercuit cu un gard de plasa metalizata locatia. Asa cum se arata in procesul-verbal de predare a amplasamentului, comisia din partea Primariei a avut obiectiuni la intocmirea actului, precizind ca amplasamentul restituit blocheaza singurul acces auto in curtea interioara a blocurilor 3A si 3B si ca mai este si traversat longitudinal de reteaua de canalizare. Dar cum "unde-i lege nu-i tocmeala", Primaria a fost nevoita sa renunte la acest teren, iar locatarii sint acum nevoiti sa isi parcheze masinile pe strada, unde sint expuse unor accidente sau vandalizari si sa duca gunoiul tot in strada. De altfel, pubelele de gunoi troneaza acum la coltul blocului.
Asa cum ne-a explicat secretarul Iorga Stoian, in aceeasi situatie se vor afla in curind si cei care se deserveau de parcarea din spatele Palatului Agriculturii, dar si cei care locuiesc in zona Stefan cel Mare nr. 52, Independentei 117 si Piata Independentei nr.2 - blocurile B2 si B4.
Braila a ramas in timp fara sediile unor camine de batrini, teatre sau librarii
De-a lungul timpului, Braila a mai pierdut, in urma retrocedarilor, cladiri de uitlitate publica. Amintim cazul Casei Casatoriilor, de pe B-dul Cuza, care ani de-a rindul a fost o emblema pentru oras. Imobilul a fost retrocedat proprietarilor de drept, iar dupa ce Primaria a platit aproape un an o chirie de 100 de milioane de lei vechi, pe luna, pentru a o folosi, intr-un final, la mijlocul lui 2006, edilul sef a decis ca brailenii sa spuna "da" la sediul Primariei, si nu in locul in care s-au unit atitea destine. O alta retrocedare controversata a fost cea a Pietei Concordiei. In fapt, piata a fost retrocedata in natura, fapt ce i-a adus primarului Cibu pe cap si o ancheta din partea procurorilor anticoruptie. Dupa ce acestia au constatat ca decizia de retrocedare in natura nu ascunde aspecte penale, Prefectura a contestat in instanta, din nou, legalitatea retrocedarii. In acest moment, procesul este pe rol la Curtea de Apel Galati. Un alt exemplu, mai recent, este al Teatrului "Maria Filotti". Unul dintre corpurile de cladire ce formeaza teatrul a fost retrocedat, iar accesul actorilor in imobil, dar si circuitul folosit pina acum in interiorul teatrului a fost restrictionat si ingreunat. In acest moment, intre Primaria poarta negocieri pentru cumpararea imobilului, proprietarii teatrului ridicind pretentii, mai nou, de 800.000 de euro. Tot in urma retrocedarilor, Braila a pierdut si sediul Casei de Cultura de pe str. Polona, sediul Teatrului de Papusi de pe aceeasi strada, cladirile in care functionau caminele de batrini "Sf. Nicolae" si "Sf. Petru si Pavel", cladirea in care functiona libraria "Mihai Eminescu", si exemplele ar putea continua.
Fost hotel transformat in parcare de bloc
Revenind la cazul concret de pe strada Rahovei, povestea terenului este destul de simpla. Suprafata de 436,39 mp i-a fost restituita lui Stelian Braileanu. Acesta a solicitat terenul respectiv inca din 2002. Asa cum a demostrat in instanta, terenul a apartinut parintilor sai, Micu si Eana, care l-au cumparat in 25 ianuarie 1928. Pe acest teren au construit o cladire cu parter si etaj - 22 de camere la etaj - cu destinatia de hotel. Imobilul a fost preluat in proprietatea statului prin Decretul nr. 92 din 1950 si a fost in administrarea IJGCL Braila pina in momentul exproprierii prin Decretul nr. 82/1989, nominalizat in lista fondurilor fixe. In momentul in care fiul acestora a solicitat restituirea in natura, institutia Primarului a respins cererea si a propus masuri reparatorii. Stelian Braileanu a refuzat insa oferta Primariei si a solicitat in instanta terenul care, la inceputul anului 2006, i-a fost intr-un final restituit. Acesta l-a vindut ulterior, iar actualul proprietar a incercuit cu un gard de plasa metalizata locatia. Asa cum se arata in procesul-verbal de predare a amplasamentului, comisia din partea Primariei a avut obiectiuni la intocmirea actului, precizind ca amplasamentul restituit blocheaza singurul acces auto in curtea interioara a blocurilor 3A si 3B si ca mai este si traversat longitudinal de reteaua de canalizare. Dar cum "unde-i lege nu-i tocmeala", Primaria a fost nevoita sa renunte la acest teren, iar locatarii sint acum nevoiti sa isi parcheze masinile pe strada, unde sint expuse unor accidente sau vandalizari si sa duca gunoiul tot in strada. De altfel, pubelele de gunoi troneaza acum la coltul blocului.
Asa cum ne-a explicat secretarul Iorga Stoian, in aceeasi situatie se vor afla in curind si cei care se deserveau de parcarea din spatele Palatului Agriculturii, dar si cei care locuiesc in zona Stefan cel Mare nr. 52, Independentei 117 si Piata Independentei nr.2 - blocurile B2 si B4.
Braila a ramas in timp fara sediile unor camine de batrini, teatre sau librarii
De-a lungul timpului, Braila a mai pierdut, in urma retrocedarilor, cladiri de uitlitate publica. Amintim cazul Casei Casatoriilor, de pe B-dul Cuza, care ani de-a rindul a fost o emblema pentru oras. Imobilul a fost retrocedat proprietarilor de drept, iar dupa ce Primaria a platit aproape un an o chirie de 100 de milioane de lei vechi, pe luna, pentru a o folosi, intr-un final, la mijlocul lui 2006, edilul sef a decis ca brailenii sa spuna "da" la sediul Primariei, si nu in locul in care s-au unit atitea destine. O alta retrocedare controversata a fost cea a Pietei Concordiei. In fapt, piata a fost retrocedata in natura, fapt ce i-a adus primarului Cibu pe cap si o ancheta din partea procurorilor anticoruptie. Dupa ce acestia au constatat ca decizia de retrocedare in natura nu ascunde aspecte penale, Prefectura a contestat in instanta, din nou, legalitatea retrocedarii. In acest moment, procesul este pe rol la Curtea de Apel Galati. Un alt exemplu, mai recent, este al Teatrului "Maria Filotti". Unul dintre corpurile de cladire ce formeaza teatrul a fost retrocedat, iar accesul actorilor in imobil, dar si circuitul folosit pina acum in interiorul teatrului a fost restrictionat si ingreunat. In acest moment, intre Primaria poarta negocieri pentru cumpararea imobilului, proprietarii teatrului ridicind pretentii, mai nou, de 800.000 de euro. Tot in urma retrocedarilor, Braila a pierdut si sediul Casei de Cultura de pe str. Polona, sediul Teatrului de Papusi de pe aceeasi strada, cladirile in care functionau caminele de batrini "Sf. Nicolae" si "Sf. Petru si Pavel", cladirea in care functiona libraria "Mihai Eminescu", si exemplele ar putea continua.
