"EIU consideră că obiectivul 2015 (de adoptare a monedei euro n.r) este nerealist şi chiar un pic ciudat, având în vedere evoluţiile din zona euro. România se poate confrunta cu dificultăţi în îndeplinirea la timp a criteriilor de convergenţă ale Băncii Centrale Europene (BCE), respectiv criteriile privind inflaţia, deficitul fiscal şi dobânzile pe termen lung, pentru a adopta moneda euro în 2015", a spus Joan Hoey.
Ea a subliniat că România trebuie să-şi îmbunătăţească competitivitatea înainte de aderarea la Uniunea Economică şi Monetară (UEM).
"Având în vedere incertitudinile cu care se confruntă zona euro, ar fi benefic pentru BNR să menţină controlul cursului de schimb, oferind flexibilitatea de a restabili competitivitatea în faţa şocurilor asimetrice. Ca rezultat al tuturor acestor factori, EIU se aşteaptă ca România să amâne adoptarea monedei euro până în 2016 sau 2017 cel mai devreme", a mai spus Joan Hoey.
De asemenea, analistul EIU a declarat că, în programul său de convergenţă pentru 2011-14, Guvernul trecut a confirmat intenţia sa de a adopta moneda euro în 2015 şi de a intra în mecanismul ratelor de schimb (ERM2), la un moment dat, în 2013-2014.
"Cum economiile trebuie să petreacă cel puţin doi ani în ERM2 înainte de a trece la moneda euro, adoptarea acesteia în ianuarie 2015 ar necesita angajamentul de a intra în ERM2 în ianuarie 2013. Cu toate acestea, data anunţată oficial lasă deschisă posibilitatea ca adoptarea euro ar putea fi amânată până în decembrie 2015. Guvernul format după alegerile parlamentare din noiembrie 2012, care va avea un mandat pentru o perioadă de patru ani până la alegerile din 2016, fără îndoială, va revizui obiectivul 2015, în consultare cu Banca Naţională a României", a declarat Joan Hoey.
