Ruhr 2010 - Capitală culturală europeană

Comunitatea celor peste 50 de localităţi ce alcătuiesc această vastă zonă metropolitană, puternic afectată de dominaţia economică a Chinei, a avut curajul ca în ultimii 20 de ani să ia totul de la început. Practic, în acest răstimp una câte una exploataţiile miniere şi afacerile generate de această ramură industrială au fost închise, mii de oameni trimişi în şomaj şi forţaţi să se reorienteze pe piaţa muncii. Dispariţia din zona industrială din regiunea Ruhr a acestor factori de dezvoltare a condus încet dar sigur spre o singură întrebare: ce e de făcut mai departe, cum poate fi revitalizată zona? Asta pentru că devenise clar atât pentru autorităţile centrale dar şi locale că era nevoie de un nou motor de dezvoltare economică. În acest context, autorităţile regiunii Ruhr au gândit în linii mari un master plan pentru o încercare îndrăzneaţă, aceea de a oferi o nouă şansă de dezvoltare comunităţilor din zona respectivă. Soluţia aleasă a fost transformarea zonei într-una de atracţie turistică. Dar pentru asta era necesară existenţa unor obiective menite să atragă turişti atât germani cât şi străini. Pentru atingerea acestei ţinte autorităţile regionale au organizat veritabile brainstorming-uri iar rezultatele nu au întârziat să apară. La invitaţia comunităţii din Unna, am avut ocazia să descopăr, acum, la jumătatea anului în care Ruhr este capitală culturală europeană, că pe "ruinele" unei industrii pe cale de dispariţie în zonă au fost create premisele unei noi dezvoltări, practic o renaştere a comunităţii din zona Ruhr. Am intuit că pentru o astfel de realizare a fost nevoie de un imens efort uman, logistic şi financiar. Iar săptămâna în care am fost oaspetele comunităţii din Unna şi vizitatorul metropolei Ruhr mi-au demonstrat că nu este imposibil să transpui un vis în realitate.

Gluck Auf!

Nimic nu a fost omis din ecuaţia gândită de comunitatea din Ruhr pentru a repune pe picioare zona. Au fost folosite pentru a crea obiective turistice sau poli de dezvoltare urbană clădiri ale fostelor exploataţii miniere, combinate siderurgice sau chiar berării, închise în ultimii ani. Ba chiar şi haldelor de steril rezultat în urma activităţii de minerit li s-a dat o nouă utilitate. De exemplu, în localitatea Bottrop pe o astfel de haldă s-a construit o imensă piramidă ce oferă o panoramă extraordinară asupra întregii zone. Poartă denumirea de "Tetraeder" constituie un element de reper pentru locuitorii din zona indistrială, piramida fiind vizibilă de la distanţe mari. În plus, obiectivul turistic astfel creat constituie şi un motiv de mândrie pentru locuitorii din zonă. Dortumunder U Tower este un alt exemplu al unei transformări reuşite pentru că din clădirea unei foste berării s-a reuşit crearea unui spaţiu generos oferit în vederea organizării unor expoziţii de artă sau găzduirea unor manifestări culturale. Şi Gazometrul din Oberhausen cu expoziţia pe care o găzduieşte "Starry Moments" se înscrie în acelaşi rând al reuşitelor întrucât expoziţia pe care o găzduieşte este de-a dreptul spactaculoasă, oferind vizitatorilor posibilitatea de a observa sistemul nostru solar într-un mod interactiv. Un alt punct de atracţie, de această dată în localitatea gazdă Unna este Muzeul Centrul Internaţional al Artei Luminii care reuneşte operele mai multor artişti din lume inclusiv pe cele ale lui James Tyrel renumitul fizician de origine germană. Iar atracţiile oferite celor ce trec pragul acestui muzeu sunt numeroase şi spectaculoase, iar ca să dau un singur exemplu trebuie menţionat tunelul picăturilor de ploaie în interiorul căruia cu ajutorul unor stroboscoape este fracţionată mişcarea de cădere a picăturilor astfel încât să poată fi percepută şi de ochiul uman. Lista posibilelor puncte de referinţă din programul unui potenţial turist este mult mai lungă decât enumeraţia de până acum dar se poate spune că numitorul comun al tuturor acestor obiective îl constituie dorinţa de schimbare, determinarea comunităţilor de a face faţă crizei şi unitatea între membrii acestora. Un ultim exemplu: în data de 5 iunie, în toatele pieţele publice ale celor peste 50 de localităţi care compun regiunea Ruhr, la aceeaşi oră a răsunat un cântec drag localnicilor - Gluck Auf! (în traducere este urarea minerilor români de Noroc Bun!) Câteva ore mai târziu, pe Veltins-Arena, acelaşi imn a fost cântat de aproximativ 65.000 de germani alături de corurile reunite ale comunităţilor locale din Ruhr în cadrul unei acţiuni numite "Sing - Day of Song".

Ruhr în cifre

Regiunea Ruhr este o aglomerare urbană situată în zona de nord-Vest a Germaniei cu o suprafaţă de aproape 4.500 şi o populaţie de aproximativ 7,3 millioane fiind astfel una dintre cele mai mari metropole din Europa. Zona include câteva oraşe mari, foste centre industriale situate între râurile Ruhr la sud, Rhin la vest şi Lippe la nord. Zona Ruhr este considerată parte a regiunii metropolitane Rhine-Ruhr, cu o populaţie de peste 12 milioane de locuitori, fiind astfel una dintre cele mai mari aglomerări urbane din Europa. Astfel, de la Vest la Est zona include oraşe mari precum Duisburg, Oberhausen, Bottrop, Essen, Gelsenkirchen, Bochum, Herne, Hagen, Dortmund, şi Hamm, dar şi oraşe târg cum ar fi Wesel, Recklinghausen, Unna and Ennepe-Ruhr-Kreis. Începând cu secolul 19 aceste oraşe s-au dezvoltate împreună devenind cel mai mare complex industrial al ţării, însă în ultimele decenii multe dintre întreprinderile în domeniul minerit şi conexe au fost închise din cauză că a devenit nerentabilă exploatarea zăcămintelor de cărbune.