Serbia a contestat luni, in cadrul primei zile de audieri, competenta Curtii internationale pentru justitie (CIJ) a ONU de a judeca o plingere de genocid inaintata de Croatia, deoarece crimele sirbilor din Croatia, in anii '90, nu au atins pragul unui genocid, relateaza AFP.
"Stim foarte bine ca (...) au fost comise crime foarte grave in Croatia", de catre sirbi, insa "nu au atins si nici depasit pragul unui genocid", a declarat Tibor Varady, reprezentant al Guvernului sirb, contestind astfel competenta judecatorilor in acest caz.
CIJ, instanta superioara a ONU, consacra cinci zile de audieri in cursul acestei saptamini, pentru ca judecatorii sa solutioneze litigiul.
O decizie va fi luata peste citeva luni.
"Conditiile prealabile esentiale privind competenta dumneavoastra nu sint prezente", a precizat Varady, apreciind ca "analizarea minutioasa a evenimentelor din Croatia de la inceputul anilor '90 nu reprezinta obiectul acestei curti".
Croatia a depus in 1999 o plingere la CIJ, acuzind Serbia-Muntenegru (atunci Republica Federativa a Iugoslaviei) de incalcarea Conventiei de la 1948 privind prevenirea si reprimarea genocidului, in timpul razboiului din perioada 1991-1995, soldat cu 20.000 de morti.
Croatia sustine ca Belgradul controla activitatea fortelor sale armate, a agentilor sai de informatii si a diverselor detasamente paramilitare din Croatia, in regiunea Knin, Slavonia orientala si occidentala si Dalmatia.
Autoritatile de la Zagreb considera ca Serbia trebuie sa raspunda pentru "epurarea etnica" care a fost comisa in Croatia, in rindul civililor, "o forma de genocid manifestata prin transportarea, uciderea, torturarea sau detentia ilegala a unui numar semnificativ de croati dar si distrugerea masiva a bunurilor".
La rindul sau, Belgradul contesta in bloc competenta CIJ in acest caz, oferind drept argument faptul ca in momentul inaintarii plingerii, Republica Federala a Iugoslaviei nu era membra a ONU si nici semnatara a Conventiei privind genocidul.
"Stim foarte bine ca (...) au fost comise crime foarte grave in Croatia", de catre sirbi, insa "nu au atins si nici depasit pragul unui genocid", a declarat Tibor Varady, reprezentant al Guvernului sirb, contestind astfel competenta judecatorilor in acest caz.
CIJ, instanta superioara a ONU, consacra cinci zile de audieri in cursul acestei saptamini, pentru ca judecatorii sa solutioneze litigiul.
O decizie va fi luata peste citeva luni.
"Conditiile prealabile esentiale privind competenta dumneavoastra nu sint prezente", a precizat Varady, apreciind ca "analizarea minutioasa a evenimentelor din Croatia de la inceputul anilor '90 nu reprezinta obiectul acestei curti".
Croatia a depus in 1999 o plingere la CIJ, acuzind Serbia-Muntenegru (atunci Republica Federativa a Iugoslaviei) de incalcarea Conventiei de la 1948 privind prevenirea si reprimarea genocidului, in timpul razboiului din perioada 1991-1995, soldat cu 20.000 de morti.
Croatia sustine ca Belgradul controla activitatea fortelor sale armate, a agentilor sai de informatii si a diverselor detasamente paramilitare din Croatia, in regiunea Knin, Slavonia orientala si occidentala si Dalmatia.
Autoritatile de la Zagreb considera ca Serbia trebuie sa raspunda pentru "epurarea etnica" care a fost comisa in Croatia, in rindul civililor, "o forma de genocid manifestata prin transportarea, uciderea, torturarea sau detentia ilegala a unui numar semnificativ de croati dar si distrugerea masiva a bunurilor".
La rindul sau, Belgradul contesta in bloc competenta CIJ in acest caz, oferind drept argument faptul ca in momentul inaintarii plingerii, Republica Federala a Iugoslaviei nu era membra a ONU si nici semnatara a Conventiei privind genocidul.
