• suprafaţa pe care producătorii agricoli locali şi-au propus să o cultive, anul acesta, cu sfeclă este de 40 de ori mai mare decât anul trecut
Apetitul producătorilor agricoli locali pentru culturi care înainte de 1989 erau extrem de răspândite pe raza judeţului nostru, aşa cum era sfecla de zahăr, este în creştere. După ce, în toamna anului trecut, cotidianul nostru a prezentat cazul unui fermier de la Tufeşti care a realizat o producţie record la sfeclă de zahăr, acum, în primăvară, tot mai mulţi colegi de breaslă se arată dispuşi să-i urmeze exemplul, atraşi de potenţialul profit “promis” de această cultură. Potrivit unei statistici a Direcţiei Agricole Brăila, în campania agricolă care a debutat se observă o creştere vertiginoasă a suprafeţelor pe care fermierii sunt hotărâţi să le cultive cu sfeclă. “Dacă, de exemplu, anul trecut, la nivelul întreg judeţului am avut o suprafaţă totală de circa 240 ha cultivată cu sfeclă de zahăr, acum, raportările indică undeva la peste 9.000 de hectare. Este vorba despre o cooperativă agricolă de producţie din judeţul nostru care a bătut palma cu un procesator care vrea să cumpere la recoltare întreaga producţie. Mai departe, membrii cooperativei şi-au distribuit între ei suprafeţele ce urmează a fi cultivate cu sfeclă de zahăr. Din informaţiile pe care le deţinem, se pare că contractorul ar fi dispus să mărească un pic preţul oferit dacă suprafaţa totală ajunge la 10.000 ha. Iată, aşadar, un exemplu de bună practică, în care devin evidente câteva dintre avantajele unirii efoturilor într-o cooperativă agricolă: membrii îşi distribuie între ei sarcina realizării unei culturi şi, foarte important, puterea de a negocia în nume colectiv un preţ de valorificare mai bun decât ar putea obţine fiecare dintre membri, individual”, ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul general al Direcţiei Agricole Brăila.
