Amnistie fiscală pentru bugetarii care au încasat sporuri ilegale în perioada 2008 - 2010. Camera Deputaţilor, forul decizional al Parlamentului în acest caz, a aprobat un proiect de lege privind scutirea salariaţilor din sectorul bugetar de la returnarea sumelor încasate ca sporuri, indemnizaţii şi suplimente în perioada menţionată. Transpusă în plan local, vestea amnistiei fiscale este motiv de uşurare pentru mii de funcţionari brăileni care aveau de dat înapoi sume importante, de ordinul sutelor de mii de euro. Numai din raportul de control al Curţii de Conturi Brăila pe anul 2011 se desprind mai multe cazuri de plăţi ilegale de personal, însumate la aproximativ 5,6 milioane de lei. Partea proastă este aceea că proiectul nu lămureşte dacă regula amnistiei se aplică şi unităţilor din sfera bugetară gen societăţi comerciale de interes public, unde şi acolo Curtea de Conturi a stabilit plăţi ilegale pe parte de personal, la fel cum a făcut-o în cazul instituţiilor publice. Dacă aceşti salariaţi sunt ocoliţi, proiectul poate fi interpretat ca discriminatoriu.
Veşti bune pentru salariaţii brăileni din sfera bugetară, care trebuia să returneze, cumulat, la nivel local, sume de ordinul milioanelor de euro reprezentând sporuri, indemnizaţii şi suplimente considerate de către Curtea de Conturi Brăila a fi plăţi ilegale de personal. Camera Deputaţilor a aprobat cu unanimitate de voturi un proiect de lege vizând aplicarea unei forme de amnistie fiscală. Concret, este vorba despre "Legea privind unele măsuri referitoare la drepturile salariale ale personalului plătit din fonduri publice". În textul proiectului, la articolul 1 se precizează că "prezenta Lege se aplică personalului din sectorul bugetar, plătit din bugetul general consolidat al statului, ale cărui drepturi salariale au fost stabilite, până la intrarea în vigoare a Legii 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în baza contractelor sau acordurilor colective de muncă (...) şi în baza hotărârilor consiliilor locale şi judeţene". Mai departe, la articolul 2 se punctează că drepturile salariale acordate în conformitate cu prevederile art. 1 se consideră drepturi stabilite cu respectarea normelor legale în vigoare la data respectivă. De asemenea, prevederile art. 1 se aplică şi în cazul în care au fost emise decizii de nelegalitate ale Curţii de Conturi, indiferent dacă au fost sau nu contestate.
În expunerea de motive la proiect sunt invocate atât "buna credinţă" a angajatorilor care au achitat sporurile în baza contractelor sau acordurilor de muncă, cât şi practica neunitară a instanţelor judecătoreşti privind procesele deschise între funcţionari şi Curtea de Conturi. Mai precis, sunt cazuri în care judecătorii au dat dreptate Curţii de Conturi şi obligau angajaţii să returneze banii, dar existau şi instanţe care decideau invers. Dar iniţiatorii legii au mers şi pe ideea imposibilităţii achitării sumelor imputate salariaţilor din sectorul public "după ce aceştia au suferit, într-o primă etapă, o diminuare considerabilă a veniturilor salariale, iar în prezent se confruntă cu obligaţia de plată retroactivă a unor sume de care au beneficiat în baza contractelor / acordurilor colective de muncă valabile". Un alt motiv ar fi şi acela că este imposibilă repararea rapidă a prejudiciului constatat de Curtea de Conturi şi a plăţii obligaţiilor conexe, ceea ce ar duce la creşterea lor exponenţială prin aplicarea de penalităţi, dobânzi şi majorări de întârziere. Pentru a intra, totuşi, în vigoare legea votată atât de Senat cât şi de Camera Deputaţilor, trebuie promulgată de şeful statului, Traian Băsescu.
Cheltuieli ilegale de personal de peste 1 milion de euro
În cazul judeţului nostru, Curtea de Conturi Brăila a efectuat acţiuni de control şi audit la un număr de 28 de unităţi, dintr-un total de 223 entităţi existente la nivel local. La capitolul "Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare conform reglementărilor legale şi în concordanţă cu prevederile legii bugetare şi cu destinaţia stabilită" - unul dintre obiectivele avute în vedere la controalele efectuate de inspectorii Curţii de Conturi -, au fost stabilite prejudicii în cuantum de 5,66 milioane de lei, adică aproximativ 1,3 milioane de euro. Grosul acestor sume a fost evidenţiat la capitolul cheltuieli ilegale pe parte de personal. De fapt, au fost extrem de puţine unităţile la care nu s-au constatat prejudicii de acest gen. Cum Curtea de Conturi Brăila nu a putut controla decât 12% din entităţile la nivel de judeţ, se poate deduce că, de fapt, dimensiunea fenomenului este cu mult mai mare.
Dar să trecem în revistă cele mai relevante cazuri de abateri şi nereguli constatate de Curtea de Conturi Brăila la unităţile verificate anul trecut.
La Consiliul Judeţean Brăila, două cazuri cu prejudicii de 1,974 milioane lei din care:
- finanţarea de cheltuieli fără bază legală pentru un ordonator terţiar din subordine - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila (suma totală de 1,094 milioane lei reprezentând 859.000 lei sporuri pentru condiţii periculoase sau vătămătoare şi contribuţiile angajatorului, de 235.000 lei);
- efectuarea de cheltuieli nelegale de personal (880.000 lei) reprezentând indemnizaţie de dispozitiv plătită funcţionarilor publici şi personalului contractual.
La Primăria Brăila, un caz cu prejudicii de 785.000 lei, plăţi nelegale la cheltuieli de personal, urmare a nerespectării Legii 330/2009.
La Primăria Roşiori, două cazuri cu prejudicii de 193.000 lei, din care:
- plăţi nelegale de drepturi salariale (indemnizaţie dispozitiv, spor calculator) fără aprobarea Agenţiei de Prestaţii Sociale (184.000 lei);
- finanţarea fără temei legal a unor cheltuieli de personal la un ordonator terţiar de credite finanţat, respectiv Şcoala cu clasele I-VIII Roşiori, reprezentând spor calculator acordat nelegal administratorului şi secretarului şcolii (9.000 lei).
La Primăria Chiscani, două cazuri cu prejudicii de 75.000 lei, din care:
- drepturi salariale acordate nelegal (spor vechime persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, spor condiţii vătămătoare, indemnizaţie dispozitiv, supliment treaptă - prejudicii de 63.000 lei);
- stimulente acordate nelegal persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică (prejudicii de 12.000 lei).
La Primăria Cazasu, şase cazuri cu prejudicii de 268.000 lei, din care:
- plăţi nelegale, la cheltuielile de personal, urmare a nerespectării prevederilor Legii nr. 330/2009 (19.000 lei);
- plăţi de drepturi salariale necuvenite, urmare a stabilirii eronate a sporului de vechime (28.000 lei);
- drepturi salariale plătite necuvenit retroactiv personalului, reprezentând spor pentru condiţii vătămătoare (14.000 lei);
- acordarea unor drepturi salariale necuvenite, în baza prevederilor Contractului Colectiv de Muncă şi a actelor adiţionale la acesta (131.000 lei);
- plăţi fără temei legal, în baza acordului colectiv de muncă, acordate funcţionarilor publici din cadrul entităţii (72.000 lei);
- plăţi nelegale de drepturi salariale, urmare a stabilirii eronate a bazei de calcul aferente premiului anual (4.000 lei).
La Primăria Ulmu, două cazuri cu prejudicii de 84.000 lei, din care:
- drepturi salariale, reprezentând spor dispozitiv, acordate fără temei legal funcţionarilor publici din cadrul Primăriei (79.000 lei);
- finanţarea fără temei legal a unor cheltuieli de personal la un ordonator terţiar de credite finanţat, reprezentând spor calculator acordat nelegal administratorului şi secretarului şcolii (5.000 lei).
La Primăria Făurei, un caz cu prejudicii de 11.000 lei, constând în plata fără temei legal a unor drepturi băneşti acordate personalului din aparatul propriu al entităţii, reprezentând spor pentru condiţii vătămătoare.
Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă
Dacă pentru instituţiile de mai sus este foarte clar că se aplică prevederile proiectului de lege, nu la fel stau lucrurile la alte câteva unităţi verificate de Curtea de Conturi Brăila şi unde, la fel au fost stabilite prejudicii la capitolul cheltuieli nelegale pe parte de personal. Iată şi câteva exemple.
La Teatrul "Maria Filotti", două cazuri cu prejudicii de 246.448 lei, din care:
- efectuarea de plăţi nelegale la cheltuieli de personal, urmare a nerespectării Legii nr.330/2009 (35.028 lei);
- plăţi nelegale de drepturi salariale reprezentând spor condiţii vătămătoare, spor condiţii grele, sume compensatorii tranzitorii (211.420 lei).
La R.A. Administraţia Zonei Libere Brăila, două cazuri cu prejudicii de 201.000 lei referitor la:
- plăţi nelegale de cheltuieli de personal urmare a nerespectării restricţiei prevăzute de Legea bugetară pe anul 2010 (118.000 lei);
- tichete de masă acordate nelegal în perioada iunie 2009 - mai 2011 (3.000 lei).
La SC "ECO" SA Brăila, un caz cu prejudiciu de 145.000 lei referitor la încălcarea prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2010, prin depăşirea nivelului cheltuielilor cu personalul în anul 2010 faţă de anul 2009, în condiţiile în care societatea a înregistrat pierderi.
Administraţia Pieţelor, un caz cu prejudiciu estimat de aproape 170.000 lei reprezentând cheltuieli nelegale de personal (prima de vacanţă de 117.577 lei, contribuţiile aferente de 31.653 lei şi foloase nerealizate de 19.884 lei).
Întrebarea care se ridică este următoarea: se aplică şi aici regula amnistiei, introdusă prin proiectul de lege menţionat? Din lecturarea primului articol din proiect, răspunsul ar fi un categoric NU, pentru că se face referire la "personalul din sectorul bugetar, plătit din bugetul general consolidat al statului", ceea ce nu este cazul la aceste unităţi. Echitabil ar fi ca regula jocului să se aplice tuturor. Rămâne de văzut dacă se va lămuri această dilemă, pentru că nu este normal ca unei categorii de salariaţi din sfera bugetară să li se aplice facilitatea, iar altora nu.
