Miercuri, în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului Local Municipal, a fost votată prin hotărâre Strategia Culturală a Municipiului Brăila 2015- 2025, document strategic ce are ca obiective - în perspectiva accesului oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021 - dezvoltarea şi reconsiderarea potenţialului cultural prin valorificarea patrimoniului istoric şi multietnic, dar şi a potenţialului uman, unul activ pentru care cultura are rol de factor de coeziune.
S-a discutat asupra acestui document, în special în contextul european şi regional, Brăila fiind considerat oraşul cu potenţial masiv de dezvoltare a actului cultural, turistic, prin prisma repunerii în valoare a multiculturalităţii.
Viziunea strategică pe termen lung a proiectului de hotărâre propus de către primarul municipiului, Aurel Gabriel Simionescu, şi viceprimarul Doiniţa Ciocan, întocmit de Direcţia pentru Cultură din cadrul Primăriei Brăila, constă în aceea că: "În anul 2025, zona municipiului, precum şi acelea adiacente, vor reprezenta un nucleu de cultură cu un mediu multicultural competitiv şi resurse umane adaptate realităţii socio-economice europene".
9% din bugetul local în 2025
Din perspectiva accesului Brăilei la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, Strategia are şi o viziune pentru anul 2022, iar principala dimensiune este aceea multiculturală. Obiectivul general se referă, de altfel, la protejarea şi promovarea diversităţii multiculturale prin cunoaşterea caracteristicilor comune şi dezvoltarea sentimentului apartenenţei.
În cadrul aceluiaşi document sunt prevăzute şi alocaţii bugetare în creştere până în 2025 inclusiv, astfel încât, în 2021, când Brăila ar putea fi în plin proces de implementare a proiectului CEAC, bugetul să ajungă la puţin peste 8% din bugetul local, în acest an, alocarea fiind de 4,6%, iar în 2025 ar urma să ajungă la 9%.
În acest context, consilierul municipal PNG Ionel Alexandru a ţinut să aducă amendamente şi a precizat: "Propun mărirea bugetării astfel încât în 2018 să ajungă undeva la 10-11%, în creştere continuă până în 2021. De asemenea, trebuie să regândim infrastructura culturală, pentru că nu avem universitate, iar alte instituţii de cultură, precum Casa de Cultură (care e în demisolul Casei Goangă) şi Teatrul de Păpuşi nu au sedii stabile. Castelul de Apă este iarăşi un obiectiv important care trebuie reinclus pe lista de investiţii. Propun şi refacerea traseelor hrubelor şi a cetăţii, dar şi dezvoltarea turismului cultural în Centrul Istoric, eventual prin sistarea traficului din zonă".
Amendamentele au fost luate în calcul, primarul arătând că acestea se vor regăsi, pe parcurs, în acţiunile pe care şi le-a propus Strategia.
