Probabil ca putini agricultori stiu ca, in conformitate cu un ordin dat de Ministrul Agriculturii, incendierea intentionata a miristilor poate duce la pierderea subventiilor pe suprafata acordate din fonduri europene. Comisariatul Judetean Braila al Garzii Nationale de Mediu subliniaza acest aspect, intr-un comunicat de presa: "Atragem atentia ca, in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii nr. 791/2006, pentru definirea bunelor conditii agricole si de mediu, fermierii romani care solicita plati directe, in cadrul schemei unice pe suprafata - SAPS - trebuie sa respecte bunele conditii agricole si de mediu, printre care si pe cea privind arderea miristilor si a resturilor vegetale pe terenul arabil, care este permisa numai cu acordul autoritatii competente pentru protectia mediului. In caz contrar, pierd dreptul de a beneficia de sprijinul financiar mentionat". Tot in comunicatul semnat de comisarul sef Dan Grigorescu se amintesc si amenzile pentru incendierea deliberata a miristilor. Acestea se incadreaza intre 3.000 si 6.000 lei, pentru persoane fizice, si intre 25.000 si 50.000 lei, pentru persoanele juridice. "Practica de ardere a paielor si miristilor rezultate in urma recoltarii culturilor de paioase este extrem de daunatoare pentru mediu (sol, microflora si microfauna specifica, flora, fauna, fond de vinatoare, atmosfera etc). In conformitate cu OUG nr. 195/2005, privind protectia mediului, modificata, proprietarii si detinatorii de terenuri, cu sau fara titlu, au obligatia de a nu arde miristile, stuful, stufarisurile sau vegetatia ierboasa, fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta", se explica in comunicatul de presa al Garzii de Mediu Braila.
Agricultorii au avut noroc ca nu s-a respectat legea. Mediul a avut ghinion...
Asadar, daca sint prinsi ca incendiaza miristile, dupa ce au terminat de recoltat culturile de griu, orz sau orzoaica, agricultorii risca nu doar sa primeasca amenzi de mii de lei ci si sa piarda subventii de mii de euro. In conditiile in care subventia pe suprafata, din fonduri alocate de Uniunea Europeana (UE), este de 50,5 euro, constatam ca un fermier ce administreaza 100 ha poate pierde 5.500 euro, o suma deloc de neglijat.
Din fericire pentru agricultorii braileni si din nefericire pentru mediu, pe plan local prevederea legala care reglementeaza aceste sanctiuni nu s-a aplicat anul trecut. Daca se punea in practica, la ce suprafete de miristi s-au ars intentionat, s-ar fi pierdut milioane de euro din subventiile europene. Garda de Mediu Braila a amendat mai multi fermieri din judet ce administreaza citeva mii de hectare dar "pestele cel mare" este "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamt, arendasul a 56.000 ha de teren arabil din Insula Mare a Brailei, care a incasat amenzi de ordinul miliardelor de lei vechi, de la comisarii de mediu, pentru incendierea miristilor, fiind si obiectul unei plingeri penale, pe aceeasi tema. Daca Ordinul 791/2006 s-ar fi respectat, firma "TCE 3 Brazi" ar fi fost taiata de la subventii. In ciuda masurilor luate de Garda de Mediu, care atesta ca incendierile au avut loc, ajutorul financiar s-a dat, insa. Invocind conditia de confidentialitate, Daniela Militaru, directorul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Braila, nu a precizat ce sume a incasat "TCE 3 Brazi", mentionind doar ca este vorba despre "milioane de euro".
De ce nu s-a respectat legea, atit in privinta arendasului IMB cit si a celorlalti fermieri braileni prinsi cu miristile in flacari? "Eu ocup aceasta functie de doar trei saptamini si nu pot sa raspund pentru ce s-a intimplat inainte. Pot doar sa va asigur ca, in acest sezon agricol, vom tine situatia sub observatie si vom aplica prevederile respectivului ordin al Ministrului Agriculturii", ne-a declarat Daniela Militaru.
Fostul director, Doina Jurubita, ne-a explicat ca nu avea cum sa aplice Ordinul 791, atit timp cit a primit o singura sesizare concreta privind arderea miristilor, si aceea sosita prea tirziu. "Noi nu putem face controale pe teren decit dupa un regulament foarte strict, conform cu normele europene. Daca mergem peste fermieri degeaba, se considera ca facem un abuz. In ceea ce priveste incendierile din Insula Mare, s-a primit o sesizare de la Garda de Mediu, prin APIA Bucuresti, dar abia in luna octombrie, iar controlul efectuat nu a putut scoate nici o neregula in evidenta, fiindca terenul in cauza era de mult arat si semanat", a motivat Jurubita.
Buzdugan spune ca are si incendierea rostul ei
In ceea ce priveste "TCE 3 Brazi", blocarea subventiilor nu si-ar fi avut rostul, fiindca incendierea miristilor nu s-a facut intentionat ci s-a produs doar accidental, din vina unor sefi de ferma, care au si fost sanctionati de comisarii de mediu. Cel putin, asa sustine Lucian Buzdugan, directorul Punctului de Lucru Braila al firmei nemtene. Potrivit acestuia, interdictiile de incendiere au fost gindite de persoane care nu prea au nici in clin nici in mineca cu agricultura. "Daca legea era facuta de profesionisti, ar fi avut alte prevederi. De exemplu, nu poti sa spui ca incorporarea resturilor vegetale in sol este mai putin poluanta decit arderea acestora. La suprafetele pe care le lucram noi in IMB, pentru incorporarea resturilor trebuie consumata cantitatea de un milion de litri de motorina. Va dati seama ce noxe rezulta de aici, mai mari sau cel putin egale cu cele degajate prin arderea paielor. Din punct de vedere economic incorporarea resturilor vegetale in brazda si tratamentele facute pentru combaterea daunatorilor costa cel putin un milion de lei vechi la hectar, in timp ce incendierea este, practic, gratis. Numai ca aceasta incendiere nu poate fi facuta oricum. Una este sa dai foc la paie in brazda, cind se degaja temperaturi foarte mari pe suprafete mici, iar solul are de suferit, si alta e sa dai foc la paie tocate, cind arderea se face foarte repede, pe suprafata mare, iar solul nu este deloc afectat. In schimb, se distrug bolile si daunatorii care se gasesc tocmai in aceste paie", ne-a explicat Buzdugan.
Directorul Punctului de Lucru Braila al "TCE 3 Brazi" ne-a spus ca, spre deosebire de anul trecut, cind incendiile nu au avut caracter organizat, in acest sezon chiar intentioneaza sa ceara aviz pentru arderea controlata a miristilor. "Din cauza ploilor din primavara, asistam la o evolutie extrem de grava a daunatorilor, care pot fi stirpiti foarte eficient si economic prin arderea resturilor de paie", a precizat acesta.
Agricultorii au avut noroc ca nu s-a respectat legea. Mediul a avut ghinion...
Asadar, daca sint prinsi ca incendiaza miristile, dupa ce au terminat de recoltat culturile de griu, orz sau orzoaica, agricultorii risca nu doar sa primeasca amenzi de mii de lei ci si sa piarda subventii de mii de euro. In conditiile in care subventia pe suprafata, din fonduri alocate de Uniunea Europeana (UE), este de 50,5 euro, constatam ca un fermier ce administreaza 100 ha poate pierde 5.500 euro, o suma deloc de neglijat.
Din fericire pentru agricultorii braileni si din nefericire pentru mediu, pe plan local prevederea legala care reglementeaza aceste sanctiuni nu s-a aplicat anul trecut. Daca se punea in practica, la ce suprafete de miristi s-au ars intentionat, s-ar fi pierdut milioane de euro din subventiile europene. Garda de Mediu Braila a amendat mai multi fermieri din judet ce administreaza citeva mii de hectare dar "pestele cel mare" este "TCE 3 Brazi" SRL Piatra Neamt, arendasul a 56.000 ha de teren arabil din Insula Mare a Brailei, care a incasat amenzi de ordinul miliardelor de lei vechi, de la comisarii de mediu, pentru incendierea miristilor, fiind si obiectul unei plingeri penale, pe aceeasi tema. Daca Ordinul 791/2006 s-ar fi respectat, firma "TCE 3 Brazi" ar fi fost taiata de la subventii. In ciuda masurilor luate de Garda de Mediu, care atesta ca incendierile au avut loc, ajutorul financiar s-a dat, insa. Invocind conditia de confidentialitate, Daniela Militaru, directorul Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Braila, nu a precizat ce sume a incasat "TCE 3 Brazi", mentionind doar ca este vorba despre "milioane de euro".
De ce nu s-a respectat legea, atit in privinta arendasului IMB cit si a celorlalti fermieri braileni prinsi cu miristile in flacari? "Eu ocup aceasta functie de doar trei saptamini si nu pot sa raspund pentru ce s-a intimplat inainte. Pot doar sa va asigur ca, in acest sezon agricol, vom tine situatia sub observatie si vom aplica prevederile respectivului ordin al Ministrului Agriculturii", ne-a declarat Daniela Militaru.
Fostul director, Doina Jurubita, ne-a explicat ca nu avea cum sa aplice Ordinul 791, atit timp cit a primit o singura sesizare concreta privind arderea miristilor, si aceea sosita prea tirziu. "Noi nu putem face controale pe teren decit dupa un regulament foarte strict, conform cu normele europene. Daca mergem peste fermieri degeaba, se considera ca facem un abuz. In ceea ce priveste incendierile din Insula Mare, s-a primit o sesizare de la Garda de Mediu, prin APIA Bucuresti, dar abia in luna octombrie, iar controlul efectuat nu a putut scoate nici o neregula in evidenta, fiindca terenul in cauza era de mult arat si semanat", a motivat Jurubita.
Buzdugan spune ca are si incendierea rostul ei
In ceea ce priveste "TCE 3 Brazi", blocarea subventiilor nu si-ar fi avut rostul, fiindca incendierea miristilor nu s-a facut intentionat ci s-a produs doar accidental, din vina unor sefi de ferma, care au si fost sanctionati de comisarii de mediu. Cel putin, asa sustine Lucian Buzdugan, directorul Punctului de Lucru Braila al firmei nemtene. Potrivit acestuia, interdictiile de incendiere au fost gindite de persoane care nu prea au nici in clin nici in mineca cu agricultura. "Daca legea era facuta de profesionisti, ar fi avut alte prevederi. De exemplu, nu poti sa spui ca incorporarea resturilor vegetale in sol este mai putin poluanta decit arderea acestora. La suprafetele pe care le lucram noi in IMB, pentru incorporarea resturilor trebuie consumata cantitatea de un milion de litri de motorina. Va dati seama ce noxe rezulta de aici, mai mari sau cel putin egale cu cele degajate prin arderea paielor. Din punct de vedere economic incorporarea resturilor vegetale in brazda si tratamentele facute pentru combaterea daunatorilor costa cel putin un milion de lei vechi la hectar, in timp ce incendierea este, practic, gratis. Numai ca aceasta incendiere nu poate fi facuta oricum. Una este sa dai foc la paie in brazda, cind se degaja temperaturi foarte mari pe suprafete mici, iar solul are de suferit, si alta e sa dai foc la paie tocate, cind arderea se face foarte repede, pe suprafata mare, iar solul nu este deloc afectat. In schimb, se distrug bolile si daunatorii care se gasesc tocmai in aceste paie", ne-a explicat Buzdugan.
Directorul Punctului de Lucru Braila al "TCE 3 Brazi" ne-a spus ca, spre deosebire de anul trecut, cind incendiile nu au avut caracter organizat, in acest sezon chiar intentioneaza sa ceara aviz pentru arderea controlata a miristilor. "Din cauza ploilor din primavara, asistam la o evolutie extrem de grava a daunatorilor, care pot fi stirpiti foarte eficient si economic prin arderea resturilor de paie", a precizat acesta.
