Radu Andrei, un copil de clasa a III-a, este pasionat de informatică, ştie să scrie programe complicate şi a obţinut menţiune la olimpiada de informatică, într-o competiţie în care au intrat copii cu doi sau trei ani mai mari. Andreea Popa, elevă de clasa a VI-a, este calificată în lotul naţional de informatică împreună cu alţi nouă băieţi de clasa a VII-a şi a VIII-a. Ştefan Frigioiu, din clasa a VIII-a, foloseşte noţiuni de trigonometrie sferică la astronomie. El este calificat în lotul naţional lărgit al României la această disciplină. Denis Turcu, din clasa a VII-a, a ajuns la o medie de două concursuri naţionale pe lună, concursuri unde de obicei este între primii. Acestea sunt doar câteva exemple.
Brăila mai are sute de copii supradotaţi, dar ei sunt de cele mai multe ori ignoraţi de autorităţi. Unii se fac remarcaţi la concursuri şi olimpiade, alţii însă rămân anonimi, pentru că nimeni nu este interesat să facă un efort pentru a-i pune în valoare. Copii extraordinari, cu coeficientul de inteligenţă (IQ) de peste 130, uneori chiar peste 140, sunt rătăciţi în şcolile de masă. Cei mai mulţi se pierd. Numai 42 dintre ei sunt în evidenţele Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CJRAE), şi ei descoperiţi întâmplător, atunci când au venit împreună cu părinţii să ceară ajutorul psihologilor şcolari. Specialiştii sunt de acord că, în general, 2% dintr-o populaţie obişnuită reprezintă persoane supradotate, însă alţii consideră că în România chiar 4% dintre copii sunt supradotaţi. Sunt foarte mulţi, o adevărată comoară, ale cărei forme de manifestare sunt foarte diferite. Ei sunt destul de greu de identificat, atât timp cât la nivel naţional nu există o politică în acest sens. Deocamdată, descoperirea supradotaţilor a rămas pe seama părinţilor, a educatoarelor, învăţătoarelor sau profesorilor, care şi ei, la rândul lor, trebuie să fie oameni deosebiţi pentru a "vedea" supradotaţii şi nu să-i considere elevi problemă şi să-i ignore ori chiar să-i marginalizeze. În România există o lege pentru copiii supradotaţi, Legea 17/2007, însă ea nu s-a aplicat niciodată din lipsă de fonduri, iar în octombrie 2008 s-a dat o ordonanţă guvernamentală care o mutilează, astfel încât, chiar aplicată, legea nu ar mai ajuta pe nimeni.
Primii care "îi văd" pe supradotaţi - educatorii şi învăţătorii
Cel mai mic copil supradotat descoperit este în clasa a III-a, la Şcoala "C. S. Aldea". Radu Andrei are un IQ de 144, rezultat obţinut în urma unor teste aplicate de specialişti. Este un copil care uimeşte prin curiozitatea permanentă şi printr-o memorie ieşită din comun. Este bun la toate disciplinele şcolare, însă părinţii au observat înclinaţia lui către matematică şi l-au dus de mic la cercul de informatică de la Palatul Copiilor. "Mai întâi m-a dus mama, dar apoi mi-a plăcut, pentru că sunt probleme de matematică. Îmi place să formulez o idee şi apoi să rezolv problema cu date concrete, să văd rezultatul. Sunt unele chiar haioase. Ţin minte una cu un hoţ, care a găsit un bilet cu indicaţii cum să deschidă un seif. Ni se dădeau nişte date de intrare şi noi trebuia să deschidem seiful. Îmi plac foarte mult problemele de genul ăsta", ne-a povestit Radu. În clasa I citea deja "Legendele Olimpului", iar acum citeşte Jules Verne. A citit şi Harry Potter, însă "doar primele cinci volume" şi apoi l-a lăsat. Îi place mai mult Jules Verne, este mai ştiinţific. Învăţătoarea sa, Cornelia Ciutacu, ne-a mărturisit că în 37 de ani de activitate nu a mai avut un asemenea copil. A uimit-o chiar din clasa I. La începutul anului şcolar ştia să citească, iar după vacanţa intersemestrială ştia deja să scrie toate literele. Le învăţase singur, aşa cum a văzut că făcea doamna în clasă. "L-am văzut încă de la cămin, pentru că şcoala are un parteneriat cu grădiniţa, însă am crezut că este doar un copil care ştie să citească. Însă după ce a venit la şcoală, am constatat că învăţa mult mai repede decât colegii lui. Tot în clasa I ştia să facă adunări cu numere mari, care se învaţă normal abia în clasa a II-a. Când am văzut cum stau lucrurile i-am făcut programă specială, lui şi unui coleg, Alexandru Bărdăhan, care are un IQ de 136, lucrez deja probleme de clasa a IV-a, separat faţă de ceilalţi copii. Este destul de dificil să lucrezi cu astfel de copii. Nu acceptă să-i contrazici, trebuie să fiu mereu sigură pe mine, să mă documentez şi îmi pare rău că la limba română nu mi-am permis să lucrez cu ei mai mult. Aş vrea să fiu ajutată, pentru că este păcat. Sunt copii foarte buni, greşesc foarte rar şi atunci iau doar «- FB». Când Radu primeşte o sarcină este foarte serios şi a doua zi a şi venit cu ea rezolvată. M-am străduit mereu ca ceilalţi să nu-i privească altfel, iar la şedinţele cu părinţii nu am făcut un caz din ei, deşi, având în vedere câte ştiu ei pot fi foarte bine în clasa a V-a, iar noţiunile de clasa a VI-a le înţeleg imediat. Trebuie să se poată face ceva pentru aceşti copii, altfel se pierd pe parcurs. Profesorii nu trebuie să-i lase la nivelul clasei. Nu cred că Radu este singurul", a spus învăţătoarea Cornelia Ciutacu.
Profesorii de gimnaziu insuflă copiilor pasiuni pentru toată viaţa
O altă elevă cu reale calităţi este Andreea Popa, din clasa a VI-a, de la Colegiul "Nicolae Bălcescu". Ea s-a calificat în lotul lărgit pentru olimpiada internaţională de informatică. Este singura fată şi este singura în clasa a VI-a, ceilalţi sunt clasele a VII-a şi a VIII-a. După primul baraj, din cei 12 elevi, avea poziţia a şasea. Ea a studiat informatica încă din clasa a II-a, cu profesoara Silvia Ciurea de la Palatul Copiilor, însă informatica nu este singurul domeniu în care excelează. La faza judeţeană a concursului "^/- Poezie" a ieşit din examen după ce a trecut numai jumătate din timp şi a fost prima, iar în aceste zile a participat la faza naţională a competiţiei, unde a reuşit să ia menţiune. Profesorul său de matematică, Viorel Botea, o consideră pe Andreea un copil excepţional, cum nu a mai întâlnit până acum şi spune că potenţialul ei este unic în judeţul Brăila. Ca argument spune că i-a predat noţiuni de matematică de clasa a XII-a, pentru că avea nevoie de ele la informatică.
Un alt elev, despre care profesorii spun că îi urmează pe Ştefan Ichim şi Aurora Simionescu, este Denis Turcu, elev în clasa a VII-a la Colegiul "Bălcescu". Are înclinaţii către matematică, fizică şi chimie. Participă, în medie, la două concursuri pe lună. De la începutul acestui an a obţinut premiul II la faza naţională a olimpiadei de fizică şi la concursul "Evrika", tot de fizică. La olimpiada de matematică a obţinut menţiune şi medalia de bronz a Societăţii de ştiinţe matematice, iar la "Lumina Math" a obţinut premiul I. Profesorul său de fizică, Mihail Dafinei, îi apreciază efortul lui, dar şi pe cel al părinţilor, care îl susţin financiar. "Îmi plac concursurile pentru ideea de competiţie şi pentru victorie. Acolo te confrunţi cu alţi colegi, dai tot ce poţi", spune Denis Turcu, aflat practic la începutul vieţii competiţionale de elev.
La clasa a VIII-a l-am remarcat pe elevul Ştefan Frigioiu, de la Şcoala "Mihu Dragomir", care s-a calificat în lotul lărgit al României pentru Olimpiada internaţională de astronomie. Ca să facă faţă cerinţelor, lucrează deja cu noţiuni de trigonometrie sferică, materie care nu se studiază în gimnaziu. Diriginta sa, Dorina Boldeanu, spune că este bun şi la matematică, fizică, franceză şi engleză, însă a avut norocul ca la astronomie să intre în viaţa sa profesori care au ştiu să-l motiveze. Cel de la care a început totul este Stelian Orăşanu, cu care a studiat fizica în clasele a VI-a şi a VII-a şi i-a deschis calea spre astronomie. "Mi-a fost teamă la olimpiadă că nu o să iau premiu. Am avut probă scrisă, practică şi probă scrisă de baraj pentru lot. Unele subiecte au fost foarte grele, de la categoria seniori", ne-a declarat Ştefan Frigioiu. Diriginta spune că este un copil foarte deştept, prinde imediat, din clasă şi pune foarte multe întrebări, astfel încât unii profesori au impresia că face special acest lucru, ca să le strice ora şi vin cu reclamaţii la dirigintă. Ar obţine mult mai multe performanţe dacă ar munci mai mult.
Dacă profesorii de liceu se ocupă de elevi, apar rezultate uimitoare
La clasa a IX-a am descoperit două eleve cu rezultate excepţionale, ambele eleve ale Colegiului Murgoci. Cristina Muşat a luat locul I la olimpiada de limba franceză, iar Anca Mihalache a luat locul II la olimpiada de limba germană. Cristina Muşat s-a remarcat şi la olimpiada de limba română. Dragostea pentru limba franceză i-a insuflat-o profesoara Mariana Popescu, de la Şcoala "Ion Creangă". Însă îi place şi chimia, şi biologia şi ar vrea să devină medic. Anca Mihalache învaţă limba germană de la grădiniţă şi ştie să citească tot de atunci. În clasa a VIII-a a participat la olimpiadă cu cei de-a IX-a şi a luat tot locul II. "Fac şi dans sportiv de performanţă şi uneori este foarte greu, avem antrenamente dimineaţă şi după-amiază. Mi-a fost greu să îmbin învăţatul pentru olimpiade cu dansul sportiv, unde nu aveam voie să iau pauze, dar am reuşit să îmi fac timp pentru amândouă", mărturiseşte Anca.
Alina Horneţ din clasa a X-a, de la "Murgoci" a obţinut menţiune la olimpiada de geografie, însă merge la aceste concursuri din clasa a VIII-a şi peste tot se face remarcată. La fel reuşeşte şi Alexandra Soca din clasa a X-a de la "Bălcescu", care a reuşit să ia menţiuni la fazele naţionale ale olimpiadelor de chimie şi biologie. Îi plac ambele discipline datorită profesorilor pe care i-a avut în gimnaziu, Victorina Ciomârtan la biologie şi Daniel Panţuru la chimie. "Alexandra poate duce mult când e vorba de învăţat, pentru că îi place. Faptul că a continuat performanţele la biologie nu m-a mirat", a spus profesoara Victorina Ciomârtan.
Ioana Şerban, elevă în clasa a XII-a, la "Murgoci", a obţinut premiul III la Olimpiada naţională de limba şi literatura română şi este calificată pentru faza internaţională. Participă de patru ani şi obţine mereu rezultate bune. Ea a făcut parte din clasa de excelenţă formată la "Murgoci" în urmă cu patru ani. "Pur şi simplu îmi place foarte mult să scriu şi aşa mă simt cel mai bine. Îmi place să observ lumea şi să analizez. Scrisul este cel în care mă regăsesc. Fac pictură în timpul meu liber la domnul Hugo Mărăcineanu. Şi am participat şi la concursuri de pictură. Orice materie cred că ar putea fi pasiunea mea, dar nu am timp să mă ocup chiar de toate. Mă interesează foarte multe lucruri de la religie, mitologie chiar şi astronomie şi aş vrea, când o să am timp mai încolo, în viaţă, aş vrea să mă ocup şi de aşa ceva", spune Ioana.
Profesorii din spatele olimpicilor
Profesorii Silvia Ciurea şi Nistor Moţ sunt oamenii aflaţi în spatele performanţelor elevilor Andreea Popa şi Radu Andrei, care au obţinut locurile II şi IV pe ţară, la olimpiada judeţeană de informatică. Performanţele lor au fost mediatizate cu prilejul unei conferinţe de presă organizate de inspectorul de specialitate, Paul Pruş.
Silvia Ciurea este profesor la Palatul Copiilor şi îl îndrumă pe Radu Andrei. Cu o vechime de 31 de ani în învăţământ, aceasta a ştiut, de-a lungul timpului, să atragă copiii spre disciplina pe care o predă. "Copiii sunt atraşi acolo în timpul liber, nu sunt obligaţi să desfăşoare această activitate. Am întâlnit elevi de liceu care îşi amintesc cu drag de primul contact cu calculatorul, de la Palatul Copiilor, unde profesor le era doamna Ciurea", a declarat
inspectorul de specialitate Paul Pruş. Anul acesta, profesorul Ciurea a participat la olimpiada judeţeană de informatică cu opt elevi de gimnaziu, patru dintre aceştia calificându-se la faza naţională. Nistor Moţ este profesor la Colegiul Naţional "Nicolae Bălcescu" şi membru al comisiei naţionale de informatică de aproximativ opt ani. "Profesorul Nistor propune subiecte pentru olimpiadă şi de regulă cele mai grele probleme vin de la dânsul", a mai adăugat inspectorul Paul Pruş. De-a lungul carierei sale ca dascăl, Nistor Moţ a îndrumat generaţii de elevi spre studiul informaticii şi spre atingerea performanţelor. Într-o generaţie trecută, profesorul de la CNNB a avut un elev cu care a obţinut o serie de premii internaţionale. Dascălul a participat la olimpiada judeţeană de informatică cu opt elevi, dintre care trei s-au calificat pentru etapa naţională.
Cei de mai sus sunt doar profesorii de la informatică. Elevii brăileni excelează la mai multe discipline. Numele profesorilor lor au fost menţionate în ziarul nostru cu prilejul mediatizării rezultatelor copiilor.
Multă vreme, în România, principalul instrument pentru descoperirea copiilor supradotaţi a fost determinarea coeficientului de inteligenţă, însă ulterior s-a descoperit că nu numai coeficientul de inteligenţă este important. "Supradotarea este o manifestare umană ce apare în momentul în care se întrunesc mai multe condiţii: capacităţi intelectuale deosebite, aptitudini deosebite, anumite trăsături de caracter şi totul pe un fond social propice. Şi aici mă refer la familie, la şcoală, la grupuri de prieteni", consideră directorul centrului de Asistenţă Educaţională, prof. Marian Cloşcă. "Supradotarea se întreţine, nu este de ajuns să o ai. Copiii supradotaţi sunt acei copii care au nevoie de un program adecvat iniţiat de părinţi şi susţinut de factorul educativ. În majoritatea cazurilor aceşti copii sunt neînţeleşi. Finalitatea tuturor demersurilor este ca un om să se integreze social. Un copil supradotat care nu este susţinut şi ajutat este posibil să devină un inadaptat sau să dezvolte o tulburare de personalitate. Nu toţi profesorii sunt pregătiţi să identifice aceşti copii şi, prin urmare, aceşti copii pot deveni copii problemă", a explicat directorul Marian Cloşcă. Primul rol în depistarea copilului supradotat îl are familia, apoi educatoarea, învăţătoarea. Coordonatorul Centrului de Asistenţă Psihopedagogică, Rodica Popa, susţine că o evaluare masivă a tuturor elevilor din sistemul de învăţământ referitor la coeficientul de inteligenţă nu se poate realiza, pentru că nu există o metodologie complexă pentru a depista aceşti copii. Orice testare a elevilor se realizează cu acordul părinţilor. Nedepistaţi, ei se pierd pentru că procesul de învăţare din România se adresează mediei de inteligenţă.
Copiii supradotaţi - ignoraţi şi neglijaţi cu bună ştiinţăProblema copiilor supradotaţi s-a pus în România încă din anul 2000, când s-au înfiinţat Centrele de Excelenţă. Aici, copiii cu înclinaţii şi pasiuni pentru anumite discipline aveau la dispoziţie cei mai buni profesori pentru a se pregăti. Câţiva ani, lucrurile au mers bine, apoi unii profesori din şcoli nu-şi mai lăsau copiii la Centru pentru că la o eventuală performanţă laurii mergeau numai către profesorul de la Centru. Guvernul nu a elaborat o metodologie şi un regulament de organizare şi funcţionare prin care să se prevadă modalităţi de recompensare a elevilor şi cadrelor didactice. Ca urmare, iniţiativa a murit în 2004. În 2005, Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi şi Talentaţi (EDUGATE) a scris o lege care să îi recunoască drept supradotaţi, cu tot cu diplomele obţinute în afară şi să îi ajute să rămână şi să performeze în România. Se propunea crearea unui Centru Naţional de Instruire Diferenţiată, cu programe educaţionale diferite de cele normale, cu clase specializate şi curriculum diferenţiat, toate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei.
După o întreagă epopee, legea a fost aprobată în 2007. Ea prevedea că identificarea tinerilor supradotaţi trebuie să reprezinte o parte integrantă a procesului educativ şi că se va face conform procedurilor definite de supradotare, validate de programe internaţionale. De asemenea, procesul de identificare urma să fie realizat de echipe formate din specialişti în domeniu, psihologi, pedagogi, profesori şi să satisfacă exigenţe de obiectivitate, fidelitate, validitate şi fiabilitate, fiind prevăzute instrumentele şi procedeele folosite. Profesorii ce urmau să predea în centrele locale urmau să fie pregătiţi special. Din 2007 nu s-a făcut însă nimic pentru aplicarea legii, iar în toamna lui 2008 s-a dat o ordonanţă de urgenţă care desfiinţa centrele de instruire diferenţiată - pregătirea urma să se facă în şcoli, profesorii nu mai beneficiau de pregătire specializată, coordonarea programului o făcea Inspectoratul Şcolar, nu o structură specializată. Practic, se anulau aproape toate beneficiile legii. Florian Colceag, preşedintele EDUGATE, a precizat că sistemul de educaţie pentru copiii supradotaţi funcţionează în cel puţin 40 de ţări.
Cu valizele pline de diplome obţinute la diverse olimpiade şi concursuri, "tobă" de carte şi cu o poftă nebună de a se perfecţiona la cele mai înalte standarde, majoritatea olimpicilor din Brăila îşi doresc cu ardoare să urmeze o facultate în străinătate. Nimeni nu poate şti câţi copii deştepţi îşi iau "zborul" din judeţul nostru şi nici câţi dintre aceştia se mai întorc acasă, pentru a pune în aplicare cunoştinţele dobândite în ani şi ani de studiu. Cert este că, după absolvirea celor 12 clase, din ce în ce mai mulţi superelevi brăileni apelează la sigura soluţie pentru a obţine recunoaştere internaţională - studiul la universităţi străine. Pleacă fără regrete fiindcă, spun ei, cel puţin deocamdată, sistemul educaţional din România nu le oferă condiţii pentru a face cercetare şi nici perspectiva unei cariere extraordinare, care să-i mulţumească moral şi financiar. Practic, nimănui nu-i pasă de sacrificiile lor: renunţă la week-end-uri şi la somn ca să înveţe, sacrifică alte discipline, distracţiile, în general. Mai mult, atunci când se întorc încărcaţi de glorie de la olimpiade, se lovesc de cerinţele exagerate ale unor profesori, care în loc să îi păsuiască pentru că nu au avut timp să înveţe la materia respectivă şi să îi felicite pentru rezultatele obţinute, "apasă pe acceleraţie" şi le cer elevilor să ştie toată lecţia. Copiii spun că sunt stresaţi şi că au degeaba o grijă în plus, pentru că oricum ar învăţa ceea ce au pierdut.
Ioana Şerban pleacă la Bremen să studieze arta şi vrea să se stabilească definitiv în afară. Alina Horneţ vrea să meargă mai departe cu geografia, dar ştie că în ţară nu prea are ce face, din cauza turismului slab dezvoltat. La fel, Anca Mihalache vrea să studieze în Germania ceva pe partea umanistă. Alţi elevi cu performanţe vor să studieze matematica, în Anglia. Mihai Răcoreanu a plecat în clasa a IX-a la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti, unde se predă în limba engleză. Ştefan Ichim a plecat acum mulţi ani să studieze la Harvard, iar Aurora Simionescu la Bremen şi acum în SUA, la Universitatea Stanford.
