De ceva vreme, oricum cu mult înainte ca noul Cod Fiscal să fie subiect de presă, simţeam o oarecare nelinişte legată de pariuri şi jocurile de noroc.
Prima cauză: reclamele. Pur şi simplu am simţit dintr-o dată o explozie pe TV. Şi, dacă pe posturile publice am luat-o la pachet cu pastilele pentru balonare, hemoroizi şi fisuri anale, (oricum tinerii nu mai sunt de mult interesaţi de grilele lor prăfuite, iar pensionarii, şi să fie tentaţi, nu le-ar permite portofelul), acapararea canalelor TV de documentare chiar m-a îngrijorat. Posturile acestea, cândva extrem de atente şi selective cu tot ceea ce promovau, s-au umplut deodată de spoturi publicitare pentru jocuri/pariuri. Calupuri întregi, derulate minute bune, reclame foarte bine făcute, cu mesaje de impact şi vedete cool, care fac lobby pentru câştiguri facile. Ei bine, asta chiar mi-a dat insomnii!
A doua cauză: spaţiile comerciale. Oriunde ai merge la pas pe o arteră principală, pur şi simplu nu mai vezi decât ici-colo altceva decât farmacii şi case de jocuri şi pariuri. Cireaşa de pe tort, cu puţin timp în urmă, la mine în cartier s-a finalizat un bloc cu nişte spaţii comerciale generoase la parter. S-au ocupat 5 – o brutărie, o frizerie şi 3 case de pariuri. Incredibil unde s-a ajuns! Şi mă tot întrebam: de ce? Cum, Doamne iartă-mă!, în timp ce micii comercianţi trag obloanele unul după altul, spaţiile astea apar şi prosperă ca ciupercile după ploaie.
Explicaţia am găsit-o în noul Cod Fiscal, când s-au făcut comparaţii între actualele şi viitoarele taxe şi impozite din acest domeniu. Păi, cum să nu huzureşti şi să te extinzi ca ciuma, când statul care pune barda pe tot ce înseamnă business, când vine vorba de pariuri, e mai blând ca papa. Oare ce sau câţi parlamentari or fi băgaţi în astfel de afaceri?!
Poate o să spuneţi că mă leg ca boala de omul sănătos, că există alegere, că nu le bagă nimeni mâna în buzunar jucătorilor etc, etc.
Nu vă minţiţi! Jocurile de noroc dau dependenţă! Una la fel de grea ca alcoolul şi drogurile. Ba chiar aş zice mai grea, pentru că în cazul jocurilor poţi să îţi pui la bătaie toată viaţa şi să o pierzi într-o secundă.
De aceea, dacă mai există un dram de conştiinţă guvernamentală şi grijă faţă de naţia asta sărăcită şi îndobitocită de politicile absurde, noul Cod fiscal ar trebui să sfâşie cât mai adânc pânza asta de păianjen, ţesută stradă cu stradă, cartier cu cartier, oraş cu oraş de aceşti pseudo oameni de afaceri. Cazinoul să fie cazino, îi înţeleg şi rolul, şi rostul, are farmecul, destinaţia, publicul şi tradiţia lui. Acolo e o altă lume, una care îşi permite să piardă! În lumea noastră, pariurile se joacă cu banii de pâine.
P.S. 1. Înţeleg că şi internetul e asediat de firmele de pariuri şi jocuri de noroc. N-am abordat acest aspect, pentru că, dacă nu e un subiect de interes pentru mine, nu-mi intră în feed astfel de reclame.
P.S. 2. Probabil, după publicarea acestui editorial n-o să mai scap de ele.
