Distanţa mică de Brăila a fost un avantaj, Tichileştiul fiind încă de la începutul anilor 90 unul dintre locurile râvnite de brăilenii dornici să scape de tumultul vieţii citadine. De câţiva ani, însă, exodul orăşenilor a devenit un fenomen, în ciuda faptului că, la o aşa cerere, şi preţurile caselor şi terenurilor au crescut pe măsură. Dar merită, spun „străinaşii", „veneticii": la un preţ rezonabil, la Tichileşti ai tot confortul urban: apă curentă, gaze, electricitate, asfalt, cablu TV, telefonie digitală, iar, în curând, şi canalizare. Bonus: linişte şi multă verdeaţă, dar, mai ales, pământ bun, roditor şi Dunărea la picioare.
Un loc prosper, într-o continuă dezvoltare
Comuna Tichileşti are două sate componente: Tichileşti şi Albina. La ultimul recensământ număra circa 3.800 locuitori, adunaţi în 1.650 de gospodării, şi o suprafaţă de 6.048 ha. Actualul primar, Gicu Davidescu, se află la al treilea mandat, iar de la venirea lui, spun sătenii, condiţiile de trai s-au îmbunătăţit simţitor. De fapt, confirmă Davidescu, asta şi-a şi propus atunci când a decis să candideze: să asigure cetăţenilor condiţii de de oraş. Aşa că a reabilitat şi modernizat şcoli şi grădiniţe, dispensare şi biserici, iar unde a fost cazul, a ridicat de zero. A modernizat Căminul Cultural şi stadionul de fotbal, Casa Agronomului precum şi sediul primăriei. Utilităţile le-a adus la standarde europene, astfel că, în prezent, prin faţa fiecărei gospodării trec o conductă de apă, una de gaze şi în curând şi cea de canalizare. Concret, în cele trei mandate, sub administraţia Davidescu s-au dus la bun sfârşit aproape 20 de proiecte, alte nouă fiind în diferite stadii de implementare.
A promis şi a făcut
* Asfaltare străzi pe o lungime de 6 km (inclusiv drumul spre cimitir)
* Pietruirea tuturor străzilor din Tichileşti şi Albina
* Împrejumuirea dispensarului uman din Tichileşti
* Renovarea şi extinderea sediului Primăriei Tichileşti
* Renovarea Şcolii cu clasele I - VIII Tichileşti
* Construirea şcolii şi grădiniţei din satul Albina şi dotarea lor
* Renovarea Căminului Cultural din Tichileşti
* Obţinerea în proprietatea comunei şi renovarea Casei Agronomului
* Construirea caselor parohiale în Parohiile I şi II Tichileşti
* Montarea de centrale termice în toate cele trei biserici din comună, două în Tichileşti şi una în satul Albina
* Construirea reţelei de gaze în toată comuna
* Construirea reţelei de apă potabilă în toată comuna
* Construirea unei săli de sport moderne în curtea şcolii din Tichileşti
* Amenajare cabinet medical şi post de poliţie în satul Albina
* Împrejmuire teren de fotbal şi construire de tribună şi vestiare
* Construirea grădiniţei Tichileşti şi amenajarea unui parc, cu loc de joacă pentru copii în curtea ei
* Asigurarea iluminatului stradal în toată comuna
* Asfaltarea, inclusiv amenajarea de şanţuri betonate, pe o lungime de 4,5 km a Drumului Comunal 9, ce face legătura între Tichileşti şi drumul European 584
Promite şi e sigur că va face
* Finalizarea construirii bisericii din Parohia II Tichileşti (termen decembrie 2016)
* Refacerea aleilor din cimitir (betonare)
* Finalizarea acţiunii de asfaltare străzi (la acest moment jumătate din străzile din Tichileşti sunt deja asfaltate, iar până la finalul mandatului întreaga localitate va avea străzi asfaltate şi şanţuri betonate)
* Asfaltare străzi în tot satul Albina
* Finalizarea lucrărilor de renovare şi reabilitare a Şcolii cu clasele I - VIII Tichileşti, inclusiv amenjarea platoului din curtea şcolii
* Amenajarea unei săli de festivităţi pentru evenimente în satul Albina
* Construirea reţelei de canalizare - proiect aprobat şi finanţat în cadrul masterplanului privind reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelor de apă potabilă şi canalizare în judeţ, cu termen de licitaţie vara 2016
* Extinderea reţelei electrice pe strada Lucian Blaga din Tichileşti, unde au fost concesionate locuri de case pentru tineri
* Achiziţionarea unui sistem de supraveghere video
Din ce bani?
"Reţeaua de gaze a fost construită din fonduri guvernamentale, noi doar cofinanţare 2%. DC 9, din fonduri la Ordonanţa 28, ca şi asfaltarea străzilor. Reţeaua de apă din satul Albina am construit-o din bugetul local, la fel extinderea retelei de apă din Tichileşti. Din fonduri proprii, dar şi fonduri direcţionate de la Consiliul Judeţean şi guvernamentale, am realizat proiectele privind dispensarul, şcolile, grădiniţa, parcul. În ceea ce priveşte construirea bisericii din Parohia II, 80% am suportat de la bugetul nostru, iar 20 % de la Ministerul Cultelor. Fondurile europene le vom folosi doar la reţeaua de canalizare cuprinsă în acel masterplan", a explicat Gicu Davidescu.
A încercat să administreze cât mai bine banii contribuabilor, aşa că la multe obiective a folosit mâna de lucru locală, inclusiv pe cei 43 de asistaţi social de la Legea 416: "Când am venit în primărie, aveam 250 de asistaţi. După ce i-am pus la treabă, au început să renunţe. E greu, unii se mai codesc, unii chiar sunt bolnavi sau bătrâni, dar care sunt în putere prestează. Facem treabă cu ei. Nu se poate aşa, numai pe degeaba".
Are cu cine, are şi cu ce
La ultimul recensământ, populaţia comunei era de peste 3.800 de locuitori, echilibrată ca structură pe vârste şi sexe. Totuşi, a ţinut să sublinieze primarul, în ultima vreme se resimte o întinerire a satelor, facilităţile oferite de administraţie, modernizările privind infrastructura nu doar convingând tinerii locului să rămână acasă, ci să şi atragă alţi tineri din zonă, inclusiv din Brăila. "Am oferit locuri de casă, asigurăm utilităţi, de muncă este, mici afaceri se pot deschide, de ce să nu fie atraşi?", întreabă retoric primarul, adăugând că, de o serie de facilităţi pot beneficia şi investitorii: "Avem toate utilităţile, avem mână de lucru ieftină, suntem aproape de oraş, lucrurile acestea sunt importante".
Bărbaţii din Tichileşti duc mai departe tradiţia, câştigându-şi traiul din agricultură - cultura mare sau din grădinărit, în timp ce femeile muncesc în fabrici de confecţii sau de dulciuri.
Iar că veni vorba de agricultură, trebuie precizat că performanţa e cuvântul-cheie. Concret, comuna Tichileşti dispune de o suprafaţă de circa 6.000 ha, din care 3.600 ha se află pe Terasa Dunării. Din aceasta, 3.200 ha sunt lucrate în ferme mari de 150 - 1.000 ha. Restul de 400 ha este lucrat de particulari, majoritatea reprezentând mici ferme legumicole. Tot în domeniul agricol, pe raza comunei mai există şi ferma de porci deţinută în prezent de familia Caruz, precum şi un punct al unei firme mari de comercializare seminţe. În sectorul neagricol, cea mai mare societate îşi desfăşoară activitatea în comerţul cu materiale de construcţii. În total, într-un an, toţi agenţii economici ai comunei aduc la buget circa 150.000 lei (1,5 miliarde lei vechi). De la persoanele fizice se mai adună încă 450.000 lei, plus Penitenciarul, plus alte venituri - anul trecut, de exemplu, în vistieria primăriei s-au adunat 1,5 milioane lei (15 miliarde de lei vechi). Ce ar mai trebui pentru ca munca sătenilor să fie valorificată şi mai bine? O fabrică de procesare lapte, spune primarul, iar pentru asta face deja demersurile pentru identificarea unui investitor.
Pe malul Dunării, fără acces la Dunăre
Ciudat, sau poate nu, după cum aţi observat, pescuitul nu se numără printre activităţile de bază ale tichileştenilor, asta deşi Dunărea aproape le trece prin spatele curţilor. De ce? Simplu: până acum câţiva ani comuna nu a avut "ieşire" directă la fluviu. "Abia din 2010 avem şi noi acces la Dunăre. Până atunci, în zona riverană, în dreptul nostru, se unea Tufeştiul cu Chiscaniul, iar noi nu aveam, practic, ieşire la Dunăre. Acum am obţinut ieşire pe vreo 5 km de mal şi o suprafaţă de 3.200 ha teren. Încă mai avem de lucru la definitivarea documentelor privind terenul, dar când totul va fi gata, vom face un proiect prin care să exploatăm cât mai durabil şi profitabil zona aceasta, resursele naturale, specificul şi potenţialul local".
Satul cu centru de reeducare şi unitate de pompieri
Încă de prin anii 60, la marginea dinspre Brăila a localităţii funcţionează o instituţie de detenţie, o fostă şcoală de reeducare pentru delincvenţii minori, în prezent penitenciar pentru minori şi tineri. Deşi ai crede că a trăi în imediata vecinătate a unui loc populat cu atâţia infractori nu e tocmai liniştitor ori comod, pentru localnici nu asta e important, ci avantajele: locuri de muncă şi venituri consistente la buget - între 4 şi 5 miliarde de lei vechi anual.
Oricum, după cum ne-a povestit primarul, infracţionalitatea nu e o problemă majoră în comună. "Avem patru poliţişti, între care o femeie. Vorbim de infractori mărunţi şi de mici găinării, cel mai des furturi din culturi. Dar ţinem totul sub control. Însă, ca să rezolvăm definitiv asta, ca proiect de viitor ne propunem instalarea unui sistem de supraveghere video. Am mai vorbit cu colegii mei, care au aşa ceva şi chiar e o investiţie care merită".
Ştiind însă avantajele prezenţei unei instituţii de stat pe aria de competenţă, în momentul în care s-a pus problema relocării Detaşamentului 2 de Pompieri de pe Platforma Chimică Chiscani, primarul Davidescu a intrat în acţiune: "Primăria Tichileşti a cumpărat de la persoane fizice 7.253 mp teren situat pe DJ 212, pe care l-a transmis Ministerului de Interne şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ISU Dunărea în vederea construirii sediului Detaşamentului 2 Pompieri, obligat să se mute din combinat. Vor avea şapte autospeciale şi o salvare Smurd, precum şi 102 angajaţi. Am făcut un efort financiar, dar detaşamentul acesta va aduce la buget între 2 şi 3 miliarde anual".
"Ne vrem tinerii acasă!"
Am lăsat deoparte primăria şi tonul oficial al discuţiilor din biroul de primar şi am pornit la pas prin sat. Vizavi de primărie, şcoala - frumoasă, cochetă, îngrijită, iar la câteva sute de metri mai încolo, Căminul Cultural, proaspăt renovat. Strada principală era aglomerată, tocmai se terminaseră orele, iar în faţa magazinului sătesc - grupuri, grupuri, tineri ciotcă. "A venit marfă şi aşteaptă să termine cu ea", a explicat primarul. A schimbat câteva vorbe cu ei şi ne-am îndreptat spre cămin. Peste 400.000 lei a costat reabilitarea lui, dar rezultatul e demn de tot efortul. Curat, modern, complet utilat şi dotat - cu electrocasnice, veselă, staţie de amplificare -, căminul găzduieşte, în afară de spectacole şi serbări, cele mai importante evenimente din viaţa comunităţii. "Facem nunţi, botezuri, au tot ce le trebuie. Ce să vă spun, că le vin şi de la Brăila nepoţii să facă majoratele aici!", ne-a povestit, mândru de realizare, Davidescu.
Am mai făcut câţiva paşi, dar larma şi muzica ce răzbeau din curtea şcolii ne-au atras ca un magnet. La locul de joacă, puştanii se eliberau de toată energia stăpânită cu greu în timpul orelor de curs. Frumoşi, prietenoşi, le-a plăcut "să stea la poze", când, la un moment dat, venind dinspre parc, s-a apropiat de noi un bărbat îmbrăcat în trening. În drum s-a aplecat de câteva ori, culegând nişte pungi de snacks. "Greu îi mai obişnuiesc să arunce la coş, da trebuie să reuşim odată!". Ne-a fost prezentat: era directorul şcolii, Dorin Băceanu. Profesor de educaţie fizică, Băceanu a ţinut să ne arate mai întâi sala de sport. Pe drum ne-a povestit şi cât de important este sportul pentru tinerii şi copiii din Tichileşti. S-a "lăudat" cu echipa de fotbal, AS "Dunărea" Tichileşti, una dintre cele mai bune din Liga a V-a brăileană, anul trecut chiar cap de serie, dar a subliniat că nu doar fotbalul este la "mare căutare". Iar în periplul nostru ne-am convins că spune adevărul, atât pe holurile instituţiei de învăţământ, cât şi în birourile din sala de sport sunt vitrine întregi ticsite cu trofee, cupe şi medalii câştigate de-a lungul anilor.
Şi fiindcă am amintit de sala sport, trebuie precizat că este o investiţie de 11 miliarde de lei vechi, care, atât în opinia primarului cât şi a profesorului Băceanu, a "făcut toţi banii". "Sala de sport este mereu ocupată. Copiii o folosesc la tot felul de activităţi, inclusiv în weekend când facem judo. În rest, atunci când nu sunt ore, este la dispoziţia comunităţii şi, vă rog să mă credeţi, chiar e folosită. Avem echipament sportiv cum puţine şcoli din municipiu au, sală de forţă, vestiare, tot ce trebuie. A fost construită în 2007, mai sunt încă trei ca ea în judeţ, dar, la acest moment, e singura care mai funcţionează", a explicat prof. Băceanu.
Şi, ca dovadă că e folosită, când am ajuns noi, în sală, preşcolarii asistau la o piesă de teatru. Cu muzica la maxim şi cu actori haioşi, copiii se distrau de minune pe seama Babei Dochia. Chiar râdeau cu poftă, convingându-ne că povestea le e pe plac.
Şi ne-am mai convins de ceva în timpul petrecut în incinta şcolii: de la mic la mare, adică de la puştii care alergau prin curte şi până la directorul şcolii şi primar, tichileştenii ţin cu Steaua!
"Cu Steaua şi cu Barsa (Barcelona - n.r.)", ne-a şoptit, ghiduş, un băietan.
"Pentru ei muncim şi ne zbatem"
Am ieşit din sala de sport şi am intrat în grădiniţa aflată în vecinătate. O clădire nouă, modernă, cu clase frumos amenajate, grupuri sanitare, vestiare, locuri de depozitare şi o sală de joacă. Un loc primitor şi vesel, în care copiii beneficiază de dotări demne de invidiat de multe grădiniţe din municipiu. Meritul este şi al educatoarelor, atât clasele cât şi holul purtând amprenta muncii lor susţinute, dar şi a creativităţii. Ba, mai mult decât atât, a dăruirii, sentiment pe care l-am resimţit încă de la primii paşi pe care i-am făcut şi în şcoală. O clădire la fel de frumos "decorată" cu rezultatele muncii copiilor şi cadrelor didactice.
Peste 400 de şcolari şi preşcolari păşesc zilnic în unităţile de învăţământ din Tichileşti şi Albina, copii cărora comunitatea le acordă o atenţie deosebită, dând dovadă de generozitate şi implicare. "La urma urmei, pentru ei muncim şi ne zbatem. Să înveţe bine, să-şi definitiveze studiile la oraş, apoi să le asigurăm toate condiţiile, dacă vor să se întoarcă acasă. Asta vrem, de fapt, să le asigurăm un viitor cât mai frumos copiilor noştri aici, acasă", şi-a dezvăluit dorinţele primarul.
Iar cadrele didactice confirmă, printr-un efort susţinut, şcoală - primărie - comunitate, copiii din Tichileşti chiar beneficiază de condiţii decente şi sprijin necondiţionat.
Şcoala Tichileşti, "părinte adoptiv" pentru 52 de copii de la km 10
În şcoala din Tichileşti este răsplătită performanţa, dar, în egală măsură, atenţia este îndreptată şi către copiii proveniţi din familii defavorizate. Copiii aceştia trebuie să conştientizeze că viaţa nu înseamnă doar mizerie, violenţă, abandon, sărăcie şi că şcoala, educaţia le pot asigura un viitor mai bun. Pe acest principiu, şcoala şi primăria din Tichileşti au decis să ajute un grup de 52 de copii din enclava sărăciei de la "Kilometrul 10". 52 de copii care, "adoptaţi" de comunitate, beneficiază de condiţii decente de învăţătură. Totul a început când la şcoala din comună a ajuns învăţătoarea Elena Vâlsan. Venea de la "Kilometrul 10", ştia calvarul copiilor de acolo, aşa că a apelat la mila şi bunăvoinţa primarului, rugându-l să le acorde o şansă foştilor ei elevi. Şi uite aşa, uşor-uşor, copiii de la "Kilometrul 10" au venit mai întâi la grădiniţa şi şcoala primară din Albina, apoi, pe măsură ce au crescut, la Şcoala Tichileşti. Acum sunt 52, iar când am ajuns noi la şcoală, vreo 8 - 9 dintre ei se aflau în laboratorul de informatică. Aplecaţi asupra tastelor ori cu ochii în monitoare, nici nu ne-au băgat în seamă la început. Când ne-au simţit prezenţa, au abandonat computerele şi s-au arătat curioşi. Curaţi, frumoşi, vorbăreţi, ne-au povestit cât de mult le place la şcoală şi cât de fericiţi sunt că, zilnic, măcar pentru câteva ore, ies din "problemele" de acasă.
"Paşi în educaţia tuturor"
Pentru ei, dar şi pentru copiii săraci ai comunei, în 2013, conducerea şcolii a accesat Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), primind finanţare pentru un proiect educativ - social "Paşi în educaţia tuturor". Proiectul s-a finalizat în noiembrie 2015, de el beneficiind 70 de persoane, părinţi şi copii aflaţi în situaţii de risc de abandon şcolar. Partea de cofinanţare proprie a fost asigurată de primărie şi a ajuns la 30.000 lei. Dar, pe lângă dotări semnificative pentru şcoală, prin acest proiect, 13 părinţi şi 57 de copii (inclusiv dintre cei de la km 10) au primit timp de 7 luni câte 250 lei/lună. În plus, copiii beneficiari au mers într-o tabără de o săptămână, la Râşnov, cei mai mulţi părăsind judeţul Brăila pentru prima dată în viaţă.
Nici cei cu rezultate bune la învăţătură nu sunt uitaţi. În vara trecută, de exemplu, după evaluarea naţională, primii 10 elevi care au obţinut cele mai mari note la examen au fost recompensaţi cu o excursie de 4 zile, toate cheltuielile - transport, cazare, masă - fiind suportate din bugetul consiliului local.
Boboteaza, cea mai mare sărbătoare a tichileştenilor
Cea mai importantă sărbătoare a comunităţii, atunci când se organizează şi Zilele Comunei, este Boboteaza. O zi specială pentru toţi sătenii. De Bobotează, după slujba religioasă, cu mic cu mare, păstrând tradiţia, localnicii ies pe islazul comunei. Se oficiază botezul cailor şi apoi se organizează tradiţionalele întreceri de cai şi căruţe, câştigătorii fiind recompensaţi cu premii. Până anul acesta, cel mai important sponsor al competiţiei a fost Sică Davidescu, fratele primarului, patronul societăţii "Imagini Sport". Tragedia care a lovit familia Davidescu din noaptea de 6 spre 7 ianuarie 2016, în urma căreia fratele primarului a murit, a pus pentru o perioadă sub semnul întrebării viitorul competiţiei. Acum, Gicu Davidescu a fost categoric: "Din 2004 şi până acum aceste întreceri au fost sponsorizate de fratele meu. Erau una dintre marile lui pasiuni, bucurii. Voi continua tradiţia, o voi duce mai departe, în memoria lui".
Gicu Davidescu, singurul primar care a candidat numai sub sigla PNL
Primarul Davidescu este la al treilea mandat, toate câştigate sub sigla PNL. A învins mereu detaşat, obţinând de fiecare dată în jur de 70% din sufragii. Ca o particularitate, în 2012 a fost singurul primar liberal din judeţul Brăila care a refuzat să candideze sub umbrela USL. Nu şi-a subestimat niciodată contracandidaţii, dar a avut mereu încredere în propriul electorat şi în lucrurile bune pe care le-a făcut pentru comunitate. Nici acum nu se teme, deşi are deja şase contracandidaţi: "Nu mi-e teamă. Niciodată nu m-am temut de concurenţă. Mă motivează lupta. Oricum cetăţeanul hotărăşte, iar eu am încredere în cetăţenii comunei".
Gicu Davidescu are 50 de ani, este de profesie electronist. Are un copil şi este căsătorit.
Marea realizare - Asigurarea în întreaga comună a unor condiţii de trai ca la oraş
Marele eşec - Dunărea, mai precis faptul că până acum nu a reuşit să exploateze mai deloc acest dar dat de Dumnezeu tichileştenilor
Marele pariu - Un proiect prin care să pună în valoare zona riverană Dunării, resursele naturale şi specificul local
