Această ultimă ediţie, probabil, a tezelor cu subiect unic s-a mai făcut remarcată şi prin două gafe memorabile ale Ministerului Educaţiei. Au fost trimise subiecte greşite, atât la română, unde Ghiţă Niţescu a fost confundat cu Niţă Giţescu, iar la istorie, în loc de Armata a 2-a a apărut Armata 1, chestiuni care au dat ceva de furcă şi elevilor şi profesorilor, însă în final s-a trecut cu bine şi peste aceste hopuri.
La limba română s-au obţinut cele mai slabe rezultate dintre tezele cu subiect unic
La limba română, la clasa a VII-a, au reuşit să obţină un procent maxim de note peste cinci şapte unităţi şcolare: "Bălcescu", "Ion Creangă", "Murgoci", "Perpessicius", "Kogălniceanu", "Cerna" şi Şcoala Surdila Greci. Cele mai multe note de zece le-au obţinut elevii de la "Bălcescu" - 21, urmaţi de cei de la "Ion Creangă" - 11 şi de cei de la "Murgoci" - 7. Rezultate foarte bune la limba română, peste 95% au mai obţinut şi şcolile: "Mihai Eminescu", "Oncescu" Ianca, nr. 21, "Iorga", şi "C. S. Aldea". Următoarele 17 şcoli au obţinut şi ele rezultate bune, adică peste 75% note peste cinci. Note peste cinci în proporţii destul de mici, între 60 - 70%, au luat elevii de la "Ecaterina Teodoroiu", "Ion Băncilă", "Caragiale", "Anton Pann". Sub procentul minim de 50% au mai rămas doar patru şcoli: Gr. Şcolar Însurăţei - 48%, "Nedelcu Chercea" - 48%, "Moisil" - 27% şi Şcoala nr. 5 - 16%. În rural, la limba română este ceva mai rău. Doar 18 şcoli au reuşit să aibă peste 75% note peste cinci, iar alte 27 de şcoli au peste 50% note peste cinci. Au mai rămas numai opt şcoli cu note sub cinci în număr mare: Bărăganul nr. 1, Cazasu, Măraşu, Traian, Bărăganul nr. 2, Tătaru, Unirea şi Frecăţei. La această ultimă şcoală chiar nimeni nu a luat notă de trecere la teză. Directorul şcolii, prof. Marioara Vlaicu, a spus că nu ştie ce s-a întâmplat, că singura explicaţie pe care o vede este faptul că elevii nu au fost atenţi la cerinţe şi au greşit rezolvările.
La matematică, tot la clasa a VII-a, procentele de note peste cinci au fost mai mari. În mediul urban opt şcoli au reuşit să aibă 100% note peste cinci: "Murgoci" - 21 de note de zece, "Bălcescu" - 20, "Perpessicius" - 5, "Cerna" - 5, "Dimitrie Cantemir" - 4, "Iorga" - 1, Gr. Şcolar Însurăţei - 1 şi "Kogălniceanu" - 1. În mediul rural la matematică au luat 100% note peste cinci elevii din 10 şcoli: Surdila Greci, Perişoru, Măgureni, Galbenu, Racoviţa, SAM Stăncuţa, Bărăganul nr. 1, Măraşu, SAM Mihai Bravu, şi Victoria. Surprinzător este faptul că aceleaşi clase care la limba română nu s-au descurcat deloc, au reuşit să obţină peste cinci în totalitate la matematică, de exemplu şcolile din Măraşu şi Bărăganul nr. 1. În rural, următoarele 35 de şcoli au reuşit să obţină note de trecere la teza de la matematică în proporţie de peste 75%. Practic, doar patru şcoli se situează sub procentul de 50% : Unirea - 39%, Romanu - 38%, Gradiştea 37% şi Cuza Vodă de Stăncuţa - 29%.
În mediul urban, la teza de la matematică, 18 şcoli au note de trecere în procente respectabile, iar alte şapte şcoli sunt la limită, reuşind să obţină note peste cinci doar în proporţie de peste 65%. Doar şase şcoli au rezultate proaste: "Saligny" - 55%, Gr. Şc. Însurăţei - 52%, "Chercea" - 43%, nr. 22 - 42%, "Moisil" - 8% şi "Anton Pann" - 5%. Interesant este faptul că aceeaşi clasă de la "Anton Pann" a obţinut la română 62% note de trecere, iar la matematică numai 5%. "Anul acesta avem la limba română două profesoare pensionare, Aurelia Moruz şi Georgeta Tănăsescu, care au făcut treabă foarte bună. S-a lucrat intens, copiii au făcut pregătire, este meritul lor pentru aceste rezultate. La anul vom face la opţionale matematică şi limba română şi sperăm în rezultate mai bune. Atât au putut copiii până în acest moment", a spus directorul Cici Bolovan.
În aproape jumătate din şcolile din rural au luat peste cinci toţi elevii de-a VIII-a
La clasa a VIII-a, aşa cum preconiza majoritatea profesorilor, rezultatele la teze au fost mai bune pentru că şi copiii sunt mai mobilizaţi, admiterea la liceu bate la uşă şi a fost ultima lor şansă să-şi îmbunătăţească media.
La limba română au reuşit să obţină numai note peste cinci şapte şcoli: "Bălcescu" - 23 note de zece, "Murgoci" - 9, "Perpessicius" - 3, "Aurel Vlaicu" - 2, "Waldorf - 1, "Iorga" şi Şcoala nr. 1 Tufeşti. În următoarele 19 unităţi şcolare mai mult de 75% dintre elevi au obţinut note de trecere. Note sub cinci în proporţii îngrijorătoare au obţinut la limba română elevii de la: Surdila Găiseanca - 44%, SAM Berteşti şi Spiru Haret - 43%, Baldovineşti - 36%, Racoviţa şi Tudor Vladimirescu - 33%, Urleasca - 31%, Măraşu şi Scorţaru Nou - 30% şi Frecăţei - 21%.
În schimb, la matematică, au note de trecere 100% în urban 19 şcoli, iar în rural 21. Şcolile din urban cu rezultate foarte bune sunt: "Ion Băncilă" - cu 25 de note maxime, "Bălcescu" - 20, "Murgoci" - 9, "Iorga" - 7, "Dimitrie Cantemir" - 5, "Vlaicu Vodă" - 5, "Nedelcu Chercea" - 3, Waldorf - 3, "Perpessicius" - 2, "Ecaterina Teodoriu" - 2, Şcoala Însurăţei - 2, Şcoala nr. 21 - 2, "Oncescu" Ianca, "George Coşbuc", "Vasile Alecsandri" - câte o notă de zece, "Saligny", "Kogălniceanu", nr. 24, "Spiru Haret" - nu au avut note maxime. Alte zece şcoli au peste 95% note de trecere la teza de la matematică: "F. Neagu", "M. Eminescu", "Ion Creangă", "Aurel Vlaicu, "Sadoveanu, Gr. Şc. Făurei, Şcoala nr. 5 , "Mihu Dragomir", "C. S. Aldea". La "Ion Creangă" au fost şi cele mai multe note de zece, 25. Cele mai slabe rezultate s-au obţinut la Gr. Şc. Însurăţei - 67% şi la Gr. Şc. "Moisil" - 62%. În mediul rural, la matematică au luat toţi elevii note peste cinci la şcolile: Tufeşti nr. 1, SM Şuţeşti, Galbenu, Baldovineşti, Măxineni, SAM Dudeşti, Plopu, Vişani, Bărăganul nr. 2, Traian, SAM Stăncuţa, Roşiori, SAM Berteşti, Victoria, Romanu, Vădeni, Perişoru, Măgureni, Măraşu, Ulmu, Surdila Greci. Alte 15 şcoli au avut peste 95% note peste cinci. Numai trei şcoli au avut sub 75% note peste cinci: Scorţaru Nou - 70%, Jirlău - 69% şi Cuza Vodă de Stăncuţa.
Unii părinţi ori sunt plecaţi, ori sunt beţi tot timpul
O privire de ansamblu asupra rezultatelor arată că sunt foarte puţine şcoli în care rezultatele sunt proaste de la un cap la altul. La şcoala Traian, de exemplu, sunt rezultate foarte bune la teze, cu excepţia celei de la limba română, la clasa a VII-a, unde au luat note de trecere doar 35% dintre elevi. "Noi muncim serios în fiecare an, cu fiecare clasă, dar la clasa a VII-a avem mulţi elevi corigenţi şi repetenţi. Ei nu au venit nici la pregătiri, nici familiile nu ţin legătura cu şcoala. Acum ne-am gândit să facem la vară pregătiri intensive cu ei, ca să recupereze materia din clasele a V-a - a VII-a şi la anul să obţină rezultate mai bune", a declarat directorul şcolii Traian, Leonard Gingăraşu.
Şi la Cazasu clasa a VII-a este mai slabă decât clasa a VIII-a, iar directorul Victor Şerban a explicat că din clasa a VIII-a au rămas mai mulţi elevi repetenţi în clasa a VII-a şi aşa rezultatele sunt mai slabe. La Şcoala Tufeşti nr. 1 aceeaşi situaţie. "Avem rezultate mai slabe la copiii care vin mai rar pe la şcoală. Unii chiar vin numai la teze şi pleacă înapoi la muncă în Insula Mică, sunt argaţi la oi, la vaci. Ei vin la şcoală doar o zi sau două pe săptămână. Pe unii elevi îi aduc cu maşina la şcoală să dea teză, altfel ajung să organizez teza doar pentru ei. Cu părinţii acestor elevi nu se poate discuta. Ori sunt plecaţi, ori sunt în permanenţă beţi. De când acordarea alocaţiei nu mai are nicio legătură cu şcoala, a crescut abandonul şcolar", spune directorul de la Şcoala nr. 1 Tufeşti, prof. Marin Popârţac.
Şi în mediul urban explicaţiile pentru rezultatele slabe sunt cam aceleaşi. La "Nedelcu Chercea" directorul Jan Bulancea spune că actuala clasă a VII-a a fost formată iniţial din două clase a IV-a pentru că elevii buni din cele două clase au plecat pentru că şcoala intra în reabilitare. În acea clasă a mai venit un elev dintr-o familie dezorganizată şi un altul care s-a întors din Spania. "Nivelul clasei a VII-a este foarte scăzut. Unii elevi ar avea nevoie de programă specială, dar părinţii nu vor să le scoată certificat că sunt elevi cu cerinţe educative speciale (CES), ca să nu râdă colegii de ei. Noi am făcut şi pregătiri, dar degeaba. Unii părinţi nu vin la şcoală, unii au probleme de sănătate, alţii cu alcoolul. La unii care lipseau am fost şi acasă, dar dacă ei nu învaţă, astea sunt rezultatele", a mai explicat directorul Jan Bulancea.
"Climatul de seriozitate este contagios"
În timp ce unele şcoli abia reuşesc să aducă elevii la şcoală şi să atingă praguri acceptabile la numărul de note peste cinci, la altele aproape toţi elevii au note peste cinci, iar numărul de note maxime este apreciabil. La limba română, Şcoala "Ion Creangă" are 100% la clasa a VII-a şi 99% la clasa a VIII-a, iar la matematică au avut din nou rezultate foarte bune. "În urma celor comunicate de domnul inspector general Mortu am dat decizie ca fiecare cadru didactic să facă ore de pregătire suplimentară cu elevii care au probleme, iar înainte de teze am accelerat aceste pregătiri. La noi se derulează din ianuarie un program special de pregătire pentru toţi elevii slabi. Cadrele didactice s-au uitat întâi urât la mine, s-a bombănit, dar acum i-am felicitat pentru rezultate şi sunt mulţumiţi", a spus directorul Victor Buzea.
La clasa a VIII-a, la limba română, cele mai multe note de zece, 29 s-au obţinut la Şcoala "M. Eminescu". Directorul Maria Neicu apreciază că rezultatele bune ale şcolii, inclusiv cele mai multe note maxime, se datorează climatului de seriozitate din şcoală, modului în care sunt gândite ofertele educaţionale, cum se desfăşoară activităţile zilnice. "Climatul de seriozitate este contagios. De când sunt tezele cu subiect unic am remarcat un salt calitativ în pregătirea elevilor, mai ales după ce au exersat la clasa a VII-a. Ne ajută şi faptul că nu mai facem clase speciale, păstrăm colectivele şi copiii cu aptitudini din clasă creează un standard mai înalt. Înainte, între aceste clase era o competiţie bună, dar în celelalte ritmul era mai scăzut. Profesorii muncesc mai mult acum, dar este în avantajul copiilor", a explicat directorul Maria Neicu.
