Opinii divergente, in sinul comisiei desemnate de primarul municipiului, pentru redactarea unui raport pe tema procedurii de vinzare-cumparare de catre municipalitate a corpului de cladire din strada Mihai Eminescu nr. 2, in care functioneaza teatrul "Maria Filotti". Ca si cum negocierile de pina acum nu ar fi fost destul de complicate, iar problema n-ar fi stirnit deja destule controverse, pe ultima suta de metri, inainte de a se bate palma cu actualul proprietar, au aparut probleme juridice noi. Acestea sint interpretate in feluri diferite, chiar contradictorii de membrii comisiei care ar trebui sa prezinte consilierilor, la viitoarea sedinta, un raport clar si eventuale recomandari privind modul in care trebuie sa se procedeze, in noile conditii, cind au aparut si alti mostenitori care revendica in instanta o parte a corpului de cladire vizat.
Mai exact, imobilul aflat acum pe strada Mihai Eminescu nr. 2 reuneste trei corpuri de cladire care, in trecut, au avut proprietari diferiti si s-au situat la numere diferite, pe fosta Strada Regala, respectiv Regala nr 2, Regala nr. 4 si Regala nr 6, ultimul, fiind corpul in care functioneaza in prezent, la parter, o florarie. Familia Berechet a revendicat si a obtinut in instanta corpul de cladire (parter si etaj) de la fosta Regala nr. 4, plus etajul fostei Regala nr. 6. Mai nou, familia Filipescu a obtinut prin dispozitia primarului parterul de la fosta Regala nr. 6, dar a contestat aceasta dispozitie, revendicind si etajul acestui corp de cladire, care a fost deja restituit familiei Berechet. Litigiul pentru etajul cladirii a fost anuntat Primariei si consemnat ca atare si in cartea funciara. Ori, in acest moment municipalitatea discuta despre achizitionarea de la familia Berechet, pe 700.000 de euro, a corpului de pe Regala 4 (etaj si parter), dar si a etajului de pe Regala 6, aflat acum in litigiu.
Ei bine, in raportul redactat dar inca nesemnat de membrii comisiei, se sustine ca municipalitatea poate efectua aceasta tranzactie chiar daca exista acest litigiu: "Notarea unui litigiu are ca efect informarea tertilor asupra existentei unui litigiu pentru un imobil determinat, distinct de efectul “interdictiei de instrainare”, care este acela de indisponibilizare a imobilului in litigiu".
Tilea nu este de acord cu raportul comisiei al carei presedinte este
Pe de alta parte, viceprimarul Lucian Tilea, care este chiar presedintele comisiei amintite, ne-a marturisit ca nu are de gind sa semneze acest raport - intocmit, spune el, de directorul Luminita Macovei - raport caruia i-a gasit vicii grave. Viceprimarul a intocmit separat un alt raport, in care isi precizeaza punctul de vedere personal. In primul rind, Tilea este indignat de faptul ca se incearca sa se dea impresia ca, de fapt, initial, cladirea de pe fosta Regala nr 6, nu avea etaj, acesta fiind construit ulterior, pe vremea cind apartinea familiei Berechet. Viceprimarul ne-a declarat ca dupa ce Macovei i-a vorbit despre acest lucru, a cerut informatii de la Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural si de la Muzeul Brailei si a aflat ca situatia este cu totul alta. Astfel, DJCCPCN i-a raspuns in scris ca respectiva cladire "ridicata pe acest amplasament a avut si are etaj la fatada dinspre strada M. Eminescu, aceasta obligatie fiind conforma cu prevederile regulamentului de constructii din anii 1860 si 1864 intocmit de arhitectul sef al orasului la acea data, D. Poenaru". De asemenea, directia i-a oferit viceprimarului fotografii ale orasului din 1937, in care se vede clar ca imobilul din Regala nr. 6 avea si etaj. Si Muzeul Brailei il informeaza pe vice, in scris: "Cladirea din strada Mihai Eminescu nr. 6, fosta Calea Regala, dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea. A fost construita conform Regulamentului de edilitate publica, cu respectarea regimului de inaltime, parter si etaj, impus pentru aceasta strada centrala". Asadar, Tilea s-a convins ca in anul 1945, cind este datat actul de vinzare-cumparare adus de mostenitorii familiei Filipescu in sprijinul pretentiilor lor, imobilul avea etaj.
In raportul sau, viceprimarul sustine ca desi imobilul din strada Mihai Eminescu nr. 2 (Fosta Regala 4 si etajul fostei Regale nr. 6) a fost restituit in natura familiei Berechet, in baza unei sentinte judecatoresti, dreptul de proprietate fiind inscris in cartea funciara, iar parterul imobilului de pe strada Mihai Eminescu nr. 2 (fosta Regala 6) va fi restituit familiei Filipescu, situatia juridica a imobilului este departe de a fi clarificata. Mai exact, in opinia viceprimarului, atit timp cit familia Filipescu a contestat dispozitia primarului, solicitind restituirea nu numai a parterului, ci si a etajului imobilului respectiv, nu se poate vorbi despre o situatie juridica foarte clara. "In cuprinsul raportului comisiei se face afirmatia ca dispozitia primarului este definitiva, desi anterior s-a aratat ca aceasta a fost atacata la Tribunalul Braila, ceea ce reprezinta o contradictie in termeni, menita sa sublinieze situatia juridica incerta a imobilului. In aceste conditii, opiniile personale sint lipsite de forta juridica, atit timp cit o instanta de judecata este investita cu rezolvarea litigiului. Litigiul dintre contestatorii Filipescu si Primaria Braila a fost notat in cartea funciara a imobilului din strada Mihai Eminescu nr. 2, fapt adus la cunostinta prin adresa 43242/13.11.2007. Chiar daca notarea litigiului in Cartea funciara nu are ca efect indisponibilizarea imobilului sau interdictia de a-l vinde, asa cum se arata in raport, are efectul de a ne aduce la cunostinta ca eventuala vinzare s-ar putea incheia cu un neproprietar, sau un proprietar aparent, realul proprietar al imobilului aflindu-se la aceasta data in litigiu pentru confirmarea dreptului sau. De altfel, in actul de vinzare-cumparare ce se va incheia in fata notarului public va fi inscrisa mentiunea ca partile au cunoscut existenta litigiului cu privire la imobil, dar au inteles sa incheie actul pe riscul lor. Vinzarea incheiata in cunostinta de cauza cu un neproprietar are ca efect anularea actului, in principal, iar secundar, toate consecintele abuzului savirsit de semnatarii sai".
Avertismentul viceprimarului
Tilea a mai precizat ca, potrivit legii, consilierii raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru votul lor, iar aceasta este o situatie complicata, in care alesii ar trebui sa fie foarte atenti, dat fiind ca este vorba despre cheltuirea a 700.000 de euro, din banul public: "Codul Penal prevede in art. 28 abuzul in serviciu contra intereselor publice atunci cind se creeaza, cu stiinta, o paguba in patrimoniul unei institutii publice. Fapta se savirseste cu stiinta, intrucit in ipoteza incheierii contractului de vinzare-cumparare, ne-a fost adus la cunostinta faptul ca dreptul de proprietate a celui care vinde era contestat in justitie. Consecintele patrimoniale pot fi acelea ca sumele de bani reprezentind prejudidiul creat prin incheierea actului vor fi recuperate de la cei care si-au dat acordul la incheierea acestuia". Viceprimarul a mai spus ca un eventual control financiar pentru gestiunea banilor publici, realizat de Curtea de Conturi, ar putea sanctiona un astfel de act prin care s-a dispus de banii publici, fara respectarea prevederilor legale. In opinia lui Tilea, circumstantele actuale impun ca necesitatea si oportunitatea cumpararii spatiului sa fie analizate abia dupa clarificarea situatiei juridice a acestuia.
Mai exact, imobilul aflat acum pe strada Mihai Eminescu nr. 2 reuneste trei corpuri de cladire care, in trecut, au avut proprietari diferiti si s-au situat la numere diferite, pe fosta Strada Regala, respectiv Regala nr 2, Regala nr. 4 si Regala nr 6, ultimul, fiind corpul in care functioneaza in prezent, la parter, o florarie. Familia Berechet a revendicat si a obtinut in instanta corpul de cladire (parter si etaj) de la fosta Regala nr. 4, plus etajul fostei Regala nr. 6. Mai nou, familia Filipescu a obtinut prin dispozitia primarului parterul de la fosta Regala nr. 6, dar a contestat aceasta dispozitie, revendicind si etajul acestui corp de cladire, care a fost deja restituit familiei Berechet. Litigiul pentru etajul cladirii a fost anuntat Primariei si consemnat ca atare si in cartea funciara. Ori, in acest moment municipalitatea discuta despre achizitionarea de la familia Berechet, pe 700.000 de euro, a corpului de pe Regala 4 (etaj si parter), dar si a etajului de pe Regala 6, aflat acum in litigiu.
Ei bine, in raportul redactat dar inca nesemnat de membrii comisiei, se sustine ca municipalitatea poate efectua aceasta tranzactie chiar daca exista acest litigiu: "Notarea unui litigiu are ca efect informarea tertilor asupra existentei unui litigiu pentru un imobil determinat, distinct de efectul “interdictiei de instrainare”, care este acela de indisponibilizare a imobilului in litigiu".
Tilea nu este de acord cu raportul comisiei al carei presedinte este
Pe de alta parte, viceprimarul Lucian Tilea, care este chiar presedintele comisiei amintite, ne-a marturisit ca nu are de gind sa semneze acest raport - intocmit, spune el, de directorul Luminita Macovei - raport caruia i-a gasit vicii grave. Viceprimarul a intocmit separat un alt raport, in care isi precizeaza punctul de vedere personal. In primul rind, Tilea este indignat de faptul ca se incearca sa se dea impresia ca, de fapt, initial, cladirea de pe fosta Regala nr 6, nu avea etaj, acesta fiind construit ulterior, pe vremea cind apartinea familiei Berechet. Viceprimarul ne-a declarat ca dupa ce Macovei i-a vorbit despre acest lucru, a cerut informatii de la Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural si de la Muzeul Brailei si a aflat ca situatia este cu totul alta. Astfel, DJCCPCN i-a raspuns in scris ca respectiva cladire "ridicata pe acest amplasament a avut si are etaj la fatada dinspre strada M. Eminescu, aceasta obligatie fiind conforma cu prevederile regulamentului de constructii din anii 1860 si 1864 intocmit de arhitectul sef al orasului la acea data, D. Poenaru". De asemenea, directia i-a oferit viceprimarului fotografii ale orasului din 1937, in care se vede clar ca imobilul din Regala nr. 6 avea si etaj. Si Muzeul Brailei il informeaza pe vice, in scris: "Cladirea din strada Mihai Eminescu nr. 6, fosta Calea Regala, dateaza de la jumatatea secolului al XIX-lea. A fost construita conform Regulamentului de edilitate publica, cu respectarea regimului de inaltime, parter si etaj, impus pentru aceasta strada centrala". Asadar, Tilea s-a convins ca in anul 1945, cind este datat actul de vinzare-cumparare adus de mostenitorii familiei Filipescu in sprijinul pretentiilor lor, imobilul avea etaj.
In raportul sau, viceprimarul sustine ca desi imobilul din strada Mihai Eminescu nr. 2 (Fosta Regala 4 si etajul fostei Regale nr. 6) a fost restituit in natura familiei Berechet, in baza unei sentinte judecatoresti, dreptul de proprietate fiind inscris in cartea funciara, iar parterul imobilului de pe strada Mihai Eminescu nr. 2 (fosta Regala 6) va fi restituit familiei Filipescu, situatia juridica a imobilului este departe de a fi clarificata. Mai exact, in opinia viceprimarului, atit timp cit familia Filipescu a contestat dispozitia primarului, solicitind restituirea nu numai a parterului, ci si a etajului imobilului respectiv, nu se poate vorbi despre o situatie juridica foarte clara. "In cuprinsul raportului comisiei se face afirmatia ca dispozitia primarului este definitiva, desi anterior s-a aratat ca aceasta a fost atacata la Tribunalul Braila, ceea ce reprezinta o contradictie in termeni, menita sa sublinieze situatia juridica incerta a imobilului. In aceste conditii, opiniile personale sint lipsite de forta juridica, atit timp cit o instanta de judecata este investita cu rezolvarea litigiului. Litigiul dintre contestatorii Filipescu si Primaria Braila a fost notat in cartea funciara a imobilului din strada Mihai Eminescu nr. 2, fapt adus la cunostinta prin adresa 43242/13.11.2007. Chiar daca notarea litigiului in Cartea funciara nu are ca efect indisponibilizarea imobilului sau interdictia de a-l vinde, asa cum se arata in raport, are efectul de a ne aduce la cunostinta ca eventuala vinzare s-ar putea incheia cu un neproprietar, sau un proprietar aparent, realul proprietar al imobilului aflindu-se la aceasta data in litigiu pentru confirmarea dreptului sau. De altfel, in actul de vinzare-cumparare ce se va incheia in fata notarului public va fi inscrisa mentiunea ca partile au cunoscut existenta litigiului cu privire la imobil, dar au inteles sa incheie actul pe riscul lor. Vinzarea incheiata in cunostinta de cauza cu un neproprietar are ca efect anularea actului, in principal, iar secundar, toate consecintele abuzului savirsit de semnatarii sai".
Avertismentul viceprimarului
Tilea a mai precizat ca, potrivit legii, consilierii raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru votul lor, iar aceasta este o situatie complicata, in care alesii ar trebui sa fie foarte atenti, dat fiind ca este vorba despre cheltuirea a 700.000 de euro, din banul public: "Codul Penal prevede in art. 28 abuzul in serviciu contra intereselor publice atunci cind se creeaza, cu stiinta, o paguba in patrimoniul unei institutii publice. Fapta se savirseste cu stiinta, intrucit in ipoteza incheierii contractului de vinzare-cumparare, ne-a fost adus la cunostinta faptul ca dreptul de proprietate a celui care vinde era contestat in justitie. Consecintele patrimoniale pot fi acelea ca sumele de bani reprezentind prejudidiul creat prin incheierea actului vor fi recuperate de la cei care si-au dat acordul la incheierea acestuia". Viceprimarul a mai spus ca un eventual control financiar pentru gestiunea banilor publici, realizat de Curtea de Conturi, ar putea sanctiona un astfel de act prin care s-a dispus de banii publici, fara respectarea prevederilor legale. In opinia lui Tilea, circumstantele actuale impun ca necesitatea si oportunitatea cumpararii spatiului sa fie analizate abia dupa clarificarea situatiei juridice a acestuia.
