Pentru o mână de localnici din satul Drogu, comuna Galbenu, coşmarul iernii care, calendaristic, s-a încheiat de vreo trei săptămâni încă mai continuă, zi de zi şi noapte de noapte. Pe uliţa lor, situată la marginea localităţii, într-o zonă denumită de oamenii locului "în Crivăţ", pentru că pe acolo intră viscolul în sat, încă mai sunt troiene înalte cât gardul. Deoarece utilajele trimise de primărie n-au intrat şi pe strada lor, oamenii se simt prizonieri în propriile curţi şi stau tot timpul cu teama că, dacă se întâmplă ceva rău, n-au cum să ajungă la ei nici maşinile Salvării, nici autospecialele pompierilor. "Am fost şi am vorbit cu primarul, să trimită şi la noi vreo volă, ceva, să ne deschidă strada, că nici n-avem cum să ieşim din curte. Mi-a zis că nu poate, că nu mai este motorină. Pe alte străzi s-a putut, la noi, unde a fost zăpada cea mai mare, nu se poate... Suntem 20 de familii abandonate aici şi nici să megem cu porumb la moară să măcinăm n-avem posibilitate, că nu poţi să scoţi căruţa peste zăpada asta. Da' dacă e vreun incendiu, dacă i se face rău cuiva, ce se întâmplă, cum ajunge Salvarea, cum ajung pompierii?", se întreabă Dorin Androne, pe care l-am găsit marţi, 20 martie, escaladând troienele de pe uliţa uitată de autorităţile din comuna Galbenu. El şi vecinii săi sunt supăraţi că, după ce au avut de înfruntat cea mai grea iarnă din ultimii 50 de ani, nici acum, când sunt 20 de grade în miezul zilei, nu scapă de chinul nămeţilor. "Cred că nici până la Paşte nu se topeşte toată zăpada asta!", este de părere Ştefan Mutu. În curtea acestuia, zăpada încă mai măsoară, cu toată căldura de afară, cam un metru şi jumătate. E puţin, faţă de cei cinci metri, cât avea după a doua repriză de viscol din februarie. "Se făcuse cât casa! Când a venit al doilea viscol am pus un covor în dreptul geamului, că altfel ne acoperea de tot şi nu mai aveam pe unde să ieşim din casă. A fost iarnă, nu glumă", spune Mutu. Omul a muncit zile întregi să dea zăpada din jurul casei, ca să nu se infiltreze apa după dezgheţ, să-i dărâme pereţii. Ca să o dea şi din faţa porţii, însă, îi era peste puterile proprii. Trebuia utilaje serioase ca să poată fi urnite troienele de pe uliţa din Drogu, cea mai afectată de ninsorile din februarie. De ce nu a intervenit Primăria din comuna Galbenu nu se poate şti. Marţi, când reporterul nostru a bătut la uşa primarului, i s-a spus că acesta e plecat la Brăila. Ulterior, am încercat în repetate rânduri să îl contactăm telefonic. Nu a răspuns!
Cert este că Galbenu, ca şi comunele învecinate, Jirlău şi Vişani, a primit un ajutor de 50.000 lei (500 milioane de lei vechi) de la Guvern, pentru a deszăpezi uliţele cele mai afectate de viscol. E posibil ca ajutorul în cauză să fi fost insuficient. La Jirlău, de exemplu, deszăpezirea a costat 80.000 lei, deci Primăria din localitate a trebuit să cheltuie 30.000 lei din fonduri proprii, pentru a îndepărta troienele de pe cele câteva străzi unde zăpada ajunsese la 3 - 4 metri înălţime. "La noi, la câteva zile după ce s-a oprit viscolul, pe toate străzile se putea circula normal. Cu banii de la Guvern, cu banii noştri, am închiriat câteva utilaje şi am rezolvat problema", se laudă primarul Jirlăului, Radu Tutulan.
"L-am întrebat pe primar de ce nu dă zăpada şi de pe strada noastră. A zis că n-are motorină", se plânge Dorin Androne, din satul Drogu
Zăpada - spaima săracilor
După cum se ştie, în februarie, din cauza cantităţii foarte mari de zăpadă din câteva localităţi ale judeţului nostru, se punea problema inundării mai multor gospodării, în cazul unui dezgheţ brusc. Cum subiectul era în vogă, Prefectura le-a cerut Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) şi Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC) să facă o evaluare a situaţiei de risc, din care să reiasă câte case ar putea avea de suferit în cazul unor inundaţii produse de topirea zăpezilor. Comisiile formate din reprezentanţi ai celor două inspectorate au umblat timp de două săptămâni din gospodărie în gospodărie, iar în final au anunţat: în tot judeţul sunt în pericol 213 locuinţe construite din paiantă şi 37 locuinţe din chirpici. Cele mai multe case din paiantă se află în comuna Ciocile - 61, urmată de comuna Galbenu - 38, Dudeşti - 27, Surdila Greci - 24. Alte case cu probleme au fost găsite în comune precum Vişani, Bărăganu, Frecăţei, Viziru, Roşiori, Salcia Tudor, Mircea Vodă. Case de chirpici ce ar fi putut fi afectate de topirea zăpezii s-au găsit la Galbenu - 9, Vişani - 8, Surdila Găiseanca - 6, Mircea Vodă - 6, dar şi la Bărăganu, Viziru şi Făurei, câte 1 sau 2.
Din fericire, temerile autorităţilor legate de afectarea acestor locuinţe nu s-au adeverit. "N-am primit niciun semnal că ar fi avut de suferit vreo casă din chirpici sau paiantă. Am avut noroc că nu s-a încălzit brusc, iar zăpada s-a topit treptat", ne-a declarat prefectul Dumitru Popa.
Scopul situaţiei întocmite de ISU şi ISC a fost de a le atrage atenţia primarilor să intervină acolo unde sunt probleme. "Nouă ne-a fost de folos statistica asta. Am ştiut care sunt casele cu probleme şi am intervenit pentru scoaterea zăpezii din gospodăriile cele mai afectate, cu utilaje şi cu forţă manuală, adică beneficiarii ajutoarelor sociale, care trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii", ne-a informat Neagu Caraman, primarul comunei Vişani.
Dacă se întâmpla ce-i mai rău, adică dacă se topea zăpada prea repede, iar pereţii caselor din chirpici şi paiantă ar fi cedat din cauza umezelii, proprietarii care nu şi-au încheiat asigurarea obligatorie împotriva inundaţiilor riscau să rămână pe drumuri.
