Fermierii brăileni se plâng că nu au ce să strângă de pe ogoare. Soarele a pârjolit toate culturile care au scăpat de furia naturii de peste iarnă, dar şi de inundaţiile din primăvară. Combinele abia dacă au adunat două tone de grâu de pe fiecare hectar, adică la jumătate faţă de producţia medie normală. La porumb situaţia este şi mai dezastruoasă, pentru că seceta a uscat pur şi simplu plantele, care au rămas nedezvoltate. În ce priveşte floarea-soarelui, culturile sunt, de asemenea, compromise peste 40-50%, pentru că lipsa apei a făcut ca tulpinile să se usuce până sus, la pălăria plantei. Oamenii spun că aşa an agricol greu nu au mai văzut de multă vreme şi îşi fac socotelile pentru a vedea cu cât au ieşit în pierdere. "Foarte slabă producţia la porumb, deşi aici s-au făcut udări. După cum vedeţi, este uscat şi nu a făcut rod. Cel mult îl putem da la animale. Aşa an greu cu secetă n-am mai văzut de prin anii '80. Nu ştiu ce vom face", ne-a declarat un fermier aflat la cules în zona Siliştea. \
Statistica la nivelul judeţului Brăila arată că mii de hectare sunt compromise peste 30% din cauza secetei, fără ca fermierii să poată face mare lucru pentru a le salva. Concret, sunt reclamate a fi afectate de secetă, în total, aproape 150.000 ha, din care circa 66.000 ha cultivate cu porumb şi peste 55.000 ha cu floarea soarelui. Din fericire, calamitare totală este doar pe o suprafaţă mică, de numai 4.600 ha, din care 2.500 cultivată cu porumb, iar diferenţa cu păşuni. Pentru restul suprafeţelor, adică aproximativ 90.000 de hectare, gradul de afectare este de peste 30%.
"Este un dezastru: o bună parte din culturi este total compromisă, fără nicio speranţă de a recolta ceva"
În ce priveşte porumbul şi floarea-soarelui, la nivelul judeţului au fost înfiinţate în primăvară culturi pe o suprafaţă de circa 160.000 de hectare, din care 90.000 ha cu porumb şi restul cu floarea-soarelui. "Situaţia la nivelul judeţului este catastrofală şi nu cerem altceva decât declararea forţei majore în agricultură. Temperaturile ridicate au făcut ca plantele să se usuce, după ce, iniţial, masa vegetativă se dezvoltase foarte frumos după ploile din mai. Este un dezastru, pentru că o bună parte din culturi este total compromisă, fără nicio speranţă de a recolta ceva. Au fost situaţii în care nu s-au obţinut nici măcar 500 de kilograme la hectar. Media pe întreg judeţul indică producţii agricole mai mici cu aproximativ 50% comparativ cu rezultatele de anul trecut", ne-a declarat Costică Măcelaru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli (APA) Brăila.
La rândul său, Constantin Mocanu, fermier în zona Siliştea, a punctat că, de fapt, situaţia agricultorilor mari este cu mult mai grea, deoarece la anumite culturi ei au deja încheiate contracte futures, adică pe o recoltă care este acum sub semnul întrebării. "Noi nu am cerut altceva decât legislaţie: noi nu avem o lege a asigurărilor sau o lege a irigaţiilor, iar toate aceste viduri legislative se văd acum pe câmp. Pentru că avem culturi grav afectate de secetă şi nu ne despăgubeşte nimeni, chiar dacă avem poliţe de asigurare încheiate. Şi s-a investit foarte mult în culturile de prăşitoare. De exemplu, la porumb avem o investiţie de 2.000 - 2.500 de lei şi nu ştiu dacă scoatem ceva", a spus sursa citată.
Singurele zone unde culturile au scăpat cât de cât de efectele caniculei sunt acelea unde fermierii şi-au permis să facă irigaţii, aşa cum este cazul în Insula Mare a Brăilei, precum şi în Lunca Dunării. În aceste zone culturile sunt frumoase şi promit recolte bogate. Din păcate, nu vor reuşi să acopere pierderile înregistrate de ceilalţi fermieri.
