Iarnă de poveste s-ar putea numi ceea ce vedem zilele acestea în cea mai mare parte a României. În unele locuri povestea e tristă, pentru că oamenii au de suferit, în alte părţi este veselă - pentru copii, pentru cei care au visat în partea secetoasă a iernii la sanie şi schiuri sau acolo unde cei de prin partea locului au ştiut să iasă cu bine de sub metrii de zăpadă căzuţi din cer. Printre cei din urmă se numără primari din Covasna pe care prefectul judeţului i-a lăudat că "nu s-au văitat în presă, au pus osul şi au deszăpezit". Prefectul a făcut aluzie la starea de urgenţă cerută în Vrancea şi Buzău, cu zeci de localităţi şterse temporar din peisaj de ninsoare şi viscol. Covasna, zonă montană, s-a aflat însă sub cod galben, pe când urgia din sud-estul ţării a fost cât pe ce să se facă din portocalie, roşie.
Ceva parcă nu a funcţionat cum trebuie, deşi avertizările meteo veniseră foarte detaliat. Într-o intervenţie televizată, preşedintele a spus că "România nu are dotarea per ansamblu pentru a face faţă la exigenţele populaţiei în astfel de condiţii meteo". Dar s-a văzut că e mai mult de atât, pentru că nu toţi localnicii din zonele afectate s-au simţit obligaţi să pună mâna pe lopată.
Nici cei de la Transelectrica nu au fost foarte dotaţi la capitolul comunicare, făcându-l pe şeful statului să afirme cu câteva zile în urmă că ar putea apărea probleme în alimentarea cu energie electrică, caz în care resursele urmau să fie direcţionate prioritar către consumul populaţiei. Bâlbâiala a fost corectată ulterior, dar asta l-a costat funcţia pe şeful Transelectrica, la cererea expresă a premierului.
Să fie acesta primul semn că Guvernul Ungureanu este unul de sacrificiu, precum cel al grecilor? Va lua echipa sa de miniştri deciziile cele mai dificile în aşa fel încât cei ce vor prelua frâiele după alegerile din toamnă să nu aibă, cel puţin o vreme, obstacole majore în calea lor? În Grecia, guvernul interimar de coaliţie a reuşit să adopte un plan de măsuri extrem de nepopulare, dar crucial pentru asigurarea finanţării statului din creditele europene, cu preţul devastării Atenei de către "protestatari". Executivul urmează să demisioneze în perspectiva alegerilor anticipate programate pentru aprilie, deşi ar putea rămâne pe loc până în octombrie 2013.
România iese şi ea din iarnă pentru ca să intre direct în febra alegerilor (chiar dacă încă nu s-au fixat datele scrutinurilor şi, implicit, nici cele de debut ale campaniilor electorale). Coaliţia de guvernare a încheiat anul 2011 cu restanţe legislative şi e foarte probabil ca ele să prindă şi finalul lui 2012 în stadiu de proiect. Modificarea Constituţiei, legea sănătăţii şi controversata reorganizare administrativă a teritoriului sunt câteva dintre aceste propuneri care au suscitat deja interesul opiniei publice şi replici tăioase între Putere şi Opoziţie. Însă greva parlamentară a PSD şi PNL şi caracterul tranzitoriu al Guvernului Ungureanu nu lasă practic nicio şansă pentru adoptarea lor.
Românilor li s-a repetat de mai multe ori că greul a trecut şi că situaţia s-a stabilizat. Dar 2012 este an electoral în România, la fel ca şi în Franţa, de exemplu, ţară care riscă să coboare un nivel în topul ratingurilor economiilor naţionale. Alături de Franţa, acelaşi pericol ameninţă şi alte state din UE - între care Austria, Marea Britanie, Bulgaria şi Ungaria. România a fost scutită de previziuni negative. E adevărat că a încasat destule până de curând, iar de ceva vreme situaţia e stabilă, ba chiar creşte şi PIB-ul. Chiar şi aşa, nimeni nu poate spune dacă e motiv de bucurie sau dimpotrivă. Să ne vedem mai întâi ieşiţi din iarnă.
