Avem trei tabere. Una a USL-ului, care, în pofida scandalurilor cu repetiţie, va rămâne întreg până se fac cărţile "sus". În cazul Brăilei, PNL şi PC stau lipite deocamdată. PNL pare a dicta tonul, aruncând în luptă tineri interpreţi care au trecut la PRM. Desantul a fost sesizat de Vadim Tudor care, nervos, a anunţat în "Tricolorul" că-i dă afară pe soţii Moisescu. În acest timp, PSD-ul zâmbeşte suav. Serenitatea absolută a acestui partid reprezintă urmarea unei realităţi evidente: au totul în mână. Cealaltă tabără, dincolo de hotărârea de a se constitui într-o alternativă reală la USL, n-a reuşit până acum decât să dea senzaţia unui haos ce te provoacă să te întrebi: cine are de câştigat până la urmă? Întrebarea e ascuţită, dar răspunsul se va da pe 10 iunie, la câteva ore după închiderea urnelor. Cât despre a treia tabără, doar atât: sunt oameni din toate partidele şi din afara lor care, la încheierea socotelilor, vor fi exact acolo unde şi-au propus de la început.
Există şi nişte calcule care pot fi făcute de oricine are o sumară intuiţie, după cum pot fi anticipate şi posibilităţile de fraudare de către oricine va putea fi puţin atent la aspectele tehnice privind organizarea alegerilor. Şi există, desigur, pentru orice politician veritabil, un capitol care cuprinde toată metodologia luptei subterane.
Nu întâmplător am adus în discuţie toate aceste elemente ce fac parte din lupta electorală. Nu se poate face abstracţie de ele. Dar neştiind cu exactitate cât la sută determină toate acestea rezultatul alegerilor, am de făcut doar o simplă observaţie: totul depinde de mobilizarea la vot. Cu cât vin mai puţini oameni la vot, cu atât calculele preelectorale ajung mai aproape de ţintă, cu cât prezenţa la vot va fi mai mare, cu atât calculele preelectorale vor avea o marjă de eroare mai mare.
Deci, cu cât veniţi mai mulţi la vot, cu atât aveţi un cuvânt mai greu de spus. În caz contrar... calculaţi şi dumneavoastră!
